Ştiri locale

11 localități covăsnene se implică în ecologizarea și menținerea curată a malului Râului Olt

Fundația Comunitară Covasna (HKA) intenționează să mobilizeze, cu sprijinul autorităților locale, populația din 29 de localități covăsnene și harghitene, în vederea ecologizării malurilor Râului Olt.

Acțiunea va avea loc în luna august a acestui an, în cadrul unui amplu proiect care vizează și amplasarea mai multor camere de supraveghere, menite să monitorizeze permanent zonele unde în mod frecvent se creează depozite ilegale de deșeuri, așa încât persoanele care și-au format prostul obicei din a polua natura, să fie identificate și trase la răspundere.

Publicitate

„Poluarea cu plastic este o problemă foarte gravă, iar rezolvarea ei necesită o implicare constantă atât din partea autorităților publice, cât și din partea fiecărui cetățean. Este motivul pentru care în data de 22 martie am lansat un proiect de curățare a malului Râului Olt, care se va realiza în cadrul programului național Cu apele curate, iniţiat în 2019 de Asociaţia Mai Mult Verde şi Lidl România (…) Am avut discuții cu activiștii de mediu care ne-au povestit că anual organizează acțiuni de curățare în zona Oltului și împrejurimi, și de fiecare dată trebuie să înceapă din nou. Ne-am gândit să facem ceva de lungă durată, ca să se și păstreze curățenia. Discutând, ne-a venit ideea să facem o amplă acțiune de curățare, începând de la sursă și inclusiv până în Sâncrai, adică în aproape 30 de localități – 18 în județul Harghita și 11 în județul Covasna. Obiectivul este să mobilizăm comunitățile locale, vom contacta toate primăriile din localitățile prin care trece Oltul, și sperăm să se implice în n umăr cât mai mare”, a explicat directoarea executivă a Fundației, Bereczki Kinga.

„Credem că implicând sute de oameni din mai multe localități, impactul va fi mult mai mare”

Potrivit acesteia, acțiunea va avea loc într-o singură zi din luna august (data va fi stabilită ulterior), în județul Covasna urmând să aibă loc în localitățile Ilieni, Chilieni, Sfântu Gheorghe, Ghidfalău, Bodoc, Malnaș, Malnaș-Băi, Micfalău, Bixad, Zoltan și Olteni, iar primăriile și localnicii sunt îndemnați să se implice în număr cât mai mare.

„Vom amplasa camere de supraveghere și vom apela la instituțiile de specialitate: Garda de Mediu, Apele Române, Agenția Națională a Ariilor Protejate, și uniți vom asigura o supraveghere mai drastică a porțiunii pe care o să o curățăm. Într-o singură zi, în toate cele 29 de localități, vom mobiliza comunitatea locală, vor veni voluntari, și vom curăța toată porțiunea (…) Ca să fie și o atmosferă plăcută, la finalul zilei, după acțiunile de ecologizare, în fiecare localitate vom face o tocană la ceaun. Credem că implicând sute de oameni din mai multe localități, impactul va fi mult mai mare, oamenii vor fi conștienți de ceea ce se întâmplă. După această acțiune vom fi foarte severi în ceea ce înseamnă păstrarea curățeniei apei. Până în august avem obiectivul ca aceste camere de supraveghere să fie amplasate deja, și să încheiem un acord de colaborare cu agențiile de specialitate, în primul rând cu Garda de Mediu și cu Poliția Locală, ca să fie o supraveghere continuă”, a mai explicat reprezentanta HKA Covasna.

„Trebuie să găsim soluții de durată, chiar dacă nu sunt imediate”

Scafandrul profesionist Szabó Jenő, coordonatorul Centrului de Cercetări Subacvatice Dalnic, este de părere că, pentru ca acțiunea să aibă efectele dorite pe termen lung, este nevoie și de implicarea elevilor.

„Concluzia la care am ajuns după mulți ani în care am militat  (…)  este că putem să curățăm în fiecare an toate aceste ape, dar pe termen lung trebuie să schimbăm gândirea oamenilor, iar mentalitatea adulților este mai greu de schimbat decât cea a copiilor. Vom pune camere de supraveghere, dar în momentul în care un copil se va adresa părinților săi și va spune: vă rog să nu aruncați plasticul în pârâu pentru că otrăviți peștii, efectul va fi similar cu teama de amendă și de camerele de supraveghere. Probabil că în scurt timp vor defini unde bat camerele de supraveghere și vor încerca să arunce înainte sau după, unde nu sunt în raza de acțiune, deci trebuie să găsim soluții de durată, chiar dacă nu sunt imediate. Vom încerca să vorbim și cu directorii școlilor ca să iasă și copiii, cu care să discutăm și să le explicăm. Studiile au demonstrat că microplasticul este prezent și în apele din România, în solul din care se hrănesc plantele. Deocamdată nu avem soluții pentru a scoate acest microplastic, doar o anumită granulație, așadar îl vom găsi în pești și în alte mâncăruri pe care le consumăm, deci practic răul se întoarce asupra noastră”, a explicat scafandrul profesionist Szabó Jenő

Directoarea HKA Covasna, Bereczki Kinga, spune că deja numărul persoanelor interesate să se implice în acest proiect este foarte mare.

Cei care vor să dea o mână de ajutor, înaintea demarării programului, pot face acest lucru trimițând imagini și/sau coordonate geografice ale zonelor în care există depozite de deșeuri ilegale pe malul Râului Olt, printr-un e-mail la adresa: hka@hka.ro.   

„Începem prin a identifica aceste puncte critice, și ne-ar ajuta foarte mult dacă oamenii ar putea să ne trimită informații dacă au identificat aceste puncte în mediul lor (…) Facem un apel către primării, ca să mobilizeze comunitățile locale, și sperăm că cel puțin 50% din locuitorii acestor localități se vor implica”, a spus Bereczki Kinga.

SGA propune pubele pentru spațiile unde se iese la iarbă verde: „Reușesc să ducă PET-uri pline, dar goale nu mai au forța să le aducă înapoi”

Inginerul-șef al Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, László Sándor, spune că o altă soluție pentru rezolvarea acestei probleme ar fi ca autoritățile locale să amplaseze, și să gestioneze în special în weekend, mai multe pubele în zonele unde se creează frecvent depozite de deșeuri.  

„Oltul nu este atât de tare poluat, considerăm că poluarea este sub medie. Din păcate, însă, este destul de poluat bazinul hidrografic al cursului de apă, și aici mă refer la suprafețele de teren limitrofe. Toate aceste PET-uri și deșeuri sunt angrenate de viituri și ne cauzează foarte mari probleme, creând blocaje la poduri, podețe și chiar și în spatele barajelor făcute de castori. Au fost zone unde a trebuit să intervenim pentru deblocarea acestor albii pentru a asigura scurgerea apelor. Dacă s-ar putea, aș avea o inițiativă, ca măcar la nivelul municipiului Sfântu Gheorghe să fie amenajate câteva centre unde oamenii să poată lăsa PET-urile după ce au ieșit în weekend la iarbă verde, pentru că este una dintre marile probleme, iar a doua este agricultura, și a treia silvicultura. Din păcate, oamenii aceștia, deși reușesc să ducă PET-urile pline până în zona respectivă, dar când sunt goale nu mai au forța necesară să le aducă înapoi în localități. Mă gândesc la niște recipiente, amplasate și administrate de primării sau de TEGA. Deci vorbim de niște pubele cu un contract de mentenanță măcar pe durata weekendului”, a declarat László Sándor.  

Potrivit acestuia, probleme din cauza depozitelor ilegale de deșeuri sunt nu doar pe cursul Râului Olt, ci și pe sectoare ale pâraielor care traversează localitățile Belin, Belin Vale, Turia, sau Băcel.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio