Ştiri locale

Ziua Naţională a României sărbătorită la Sfântu Gheorghe

Sute de oameni au participat, joi, la manifestările organizate în municipiul Sfântu Gheorghe în cinstea Zilei Naţionale a României, unii dintre ei venind din alte zone ale ţării cu dorinţa de a sărbători această zi alături de românii din judeţul Covasna.

Ceremoniile au început la amiază cu un Te Deum la Catedrala Ortodoxă din municipiu, unde au fost aduse moaştele Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor, şi ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la biserica Jandarmeriei din Braşov, şi au continuat cu un marş prin centrul oraşului până la statuia voievodului Mihai Viteazul, unde au avut loc festivităţile militare şi religioase.

Publicitate

În fruntea alaiului s-au aflat, conform tradiţiei, călăreţi îmbrăcaţi în costume populare româneşti şi preoţi ortodocşi, iar pe tot traseul mulţimea a fluturat steaguri tricolore şi a cântat cântece patriotice.

Un drapel românesc în lungime de 150 de metri a fost purtat în mod simbolic de câteva sute de oameni pe străzile din centrul municipiului, de la Catedrală şi până în Piaţa Mihai Viteazul. Acesta a fost confecţionat la Chişinău şi a fost folosit la numeroase sărbători şi acţiuni unioniste organizate în România şi Republica Moldova, inclusiv anul trecut, la Sfântu Gheorghe, pe 24 ianuarie, cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române.

În mulţime s-au aflat mai multe grupuri de tineri din ţară, majoritatea membri ASCOR şi ai altor asociaţii creştine, care de ziua Sfântului Andrei au participat la un „itinerar religios şi patriotic” în câteva localităţi din judeţul Covasna unde trăiesc comunităţi ortodoxe restrânse. Potrivit dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre liderii societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, aceste grupuri au fost şi anii trecuţi oaspeţii mai multor parohii ortodoxe din judeţ, exprimându-şi şi în acest fel „solidaritatea cu membrii comunităţilor româneşti din zonă în eforturile lor de a-şi păstra şi afirma identitatea naţională”.

La manifestări au fost prezenţi, de asemenea, Andrei Făgărăşanu, episcopul Covasnei şi Harghitei, şi reprezentanţii asociaţiei „Calea Neamului” din judeţul Braşov, care au dăruit în ultimele zile peste 1.500 de icoane ortodoxe românilor din mai multe localităţi din judeţ, precum şi peste o sută de costume populare realizate cu ajutorul donaţiilor venite din toate colţurile ţării.

Lângă zecile de coroane depuse la statuia voievodului Mihai Viteazul o persoană a aşezat o pancartă pe care scria „Destul cu ura dintre români şi maghiari, care nu foloseşte nimănui. Armonia salvează România”.

Autorităţile locale şi judeţene aflate sub culorile UDMR nu au participat nici anul acesta la Ziua Naţională, dar primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat în urmă cu câteva zile că liderii comunităţii maghiare vor fi prezenţi anul viitor la manifestări pentru a vorbi despre semnificaţia evenimentului de la 1 Decembrie 1918 pentru membrii acesteia. El a mai menţionat, aşa cum a făcut şi cu alte ocazii, că pe 1 Decembrie 1918 au fost făcute „anumite promisiuni” comunităţii maghiare şi celorlalte comunităţi etnice din Transilvania, care „nu au fost respectate”.

Manifestări dedicate Zilei Naţionale a României au avut loc joi şi în municipiul Târgu Secuiesc, unde, printre altele, a fost organizat un Festivalul interetnic de dans şi port popular.

(Agerpres)

 

Publicitate
banner we radio