Viaţa la ţară experimentată de orăşeni în cadrul Festivalului Agrofest desfăşurat la Sfântu Gheorghe

11 June 2018 by We Radio

Locuitorii municipiului Sfântu Gheorghe au avut parte, duminică, de câteva dintre privilegiile oferite de viaţa la ţară în cadrul Festivalului Agrofest, organizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Agrosic şi Consiliul Judeţean Covasna, sub genericul „Mutăm satul la oraş”.

Aceştia s-au putut plimba cu trăsurile trase de cai, au băut lapte proaspăt, au gustat diverse sortimente de brânză şi au putut mângâia animalele expuse în mica fermă amenajată în centrul oraşului.

Evenimentul s-a bucurat de succes îndeosebi în rândul copiilor, mulţi dintre ei fiind încântaţi să întâlnească în realitate animale pe le-au văzut până acum doar în cărţi sau în desene animate.

„E regretabil că mulţi copii nu au contact cu viaţa la ţară. Înainte vreme, cel puţin unul dintre bunici locuia la ţară şi copiii se duceau la ei măcar în vacanţa de vară şi chiar dacă nu îndrăgeau muncile agricole sau pe cele din gospodărie, pentru că sunt destul de grele, măcar le respectau. Ori aceste rădăcini par să se fi rupt din moment ce unii nu mai au bunici la ţară, iar aceste evenimente le oferă prilejul să intre în contact cu animalele, să afle că vacile nu sunt albastre şi că laptele nu se pune în cutii de la robinet”, a declarat Erdely Andras, unul dintre participanţi.

Deschiderea festivalului a fost marcată de o paradă cu fanfară şi a fost urmată de „Întâlnirea agricultorilor veterani”, care au depănat amintiri de pe vremea când agricultura intensivă nu se făcea cu bani europeni.

Printre expozanţi s-a numărat şi fostul senator de Covasna Klarik Laszlo, în prezent cadru didactic universitar, care a schimbat viaţa de oraş cu cea de la ţară.

„Am adus găini din rasa Brahma, cea mai mare rasă care există. Cocoşul este campion regional anul acesta şi sunt foarte mândru de el. A venit cu una dintre neveste, pentru că are patru neveste acest cocoş. (…) Am adus şi nişte boboci de gâscă, dar şi nişte iepuri. Eu sunt un crescător împătimit al iepurelui secuiesc, acum ne pregătim pentru omologarea internaţională a acestei rase şi sperăm ca în octombrie să participăm la expoziţia europeană în Danemarca şi să prezentăm această rasă de iepure”, a declarat Klarik Laszlo.

Deşi pare idilică, viaţa la ţară nu e tocmai uşoară, spune doamna Cristea din Întorsura Buzăului, care a avut norocul şi bucuria ca unul dintre copii să revină acasă împreună cu familia, după aproape zece ani de muncă în Italia.

„Trebuie să ai dragoste de animale, în primul rând, să le îngrijeşti. Noi ne sculăm cu noaptea în cap, pe la 4:30 – 5:00, şi ne culcăm la 23:00 – 24:00 când e sezonul de fân, trebuie să îl baloteşti, să îl strângi când vine ploaia, e foarte multă muncă, dar, asta e, avem o gospodărie mare şi iubim animalele. Am avut norocul să se întoarcă acasă din Italia unul dintre copii, zece ani au lucrat acolo şi nepoţica cea mică vine cu mine la animale, are doi ani şi jumătate, şi trage de mulgătoare. I-au luat iepuri, i-au luat porumbei, pui”, a precizat doamna Cristea.

Directorul Direcţiei Agricole Covasna, Konczei Csaba, care s-a implicat în organizarea acestui festivalul, a menţionat că evenimentul a avut scopul de a crea o „simbioză” între mediul urban şi cel rural, dar şi de a stimula interesul tinerilor pentru agricultură, aceştia având posibilitatea de a vedea în cadrul expoziţiei şi câteva utilaje agricole de ultimă generaţie.

„Noi care lucrăm în domeniul agricol am simţit o rezervă a oamenilor de la oraş faţă de viaţa la ţară, faţă de activităţile agricole, iar prin organizarea acestor activităţi încercăm să influenţăm tinerii să aleagă această meserie de agricultor, care nu e uşoară, dar e foarte frumoasă. Se manifestă o lipsă acută de mecanizatori, de specialişti în ramura noastră şi azi-mâine nu avem cu cine să mutăm un sac de sămânţă mai încolo cu doi metri, deci trebuie cumva-cumva promovată agricultura. Este a patra ediţie a Agrofest pe care o organizăm, iar la aceasta am invitat şi agricultorii veterani ca să se mai întâlnească, să ne mai povestească din experienţele lor din perioada comunistă, pentru că au fost şi întâmplări hazlii în regimul trecut”, a declarat Konczei Csaba.

Festivalul Agrofest a fost precedat sâmbătă de Festivalul Transylvanian Barbeque, organizat în premieră, la care au participat şase echipe din România şi Ungaria, care au trebuit să prepare barbeque din carne de pui, coaste şi spată de porc, piept de vită, precum şi din carne de mistreţ şi urs.

Unul dintre maeştrii bucătari a pregătit burgeri cu carne de urs marinată în ulei de măsline, cu rozmarin şi merişoare, pe care a gătit-o timp de opt ore la 110 grade, apoi a afumat-o în smoker, a uns-o cu unt şi miere şi a servit-o cu cartofi confiaţi.

„Am mai gustat carne de urs la un restaurant din Praid, deci nu e prima dacă când am mâncat, dar aceea a fost mai seacă şi se simţea gustul de sălbatic, să spun aşa. Carnea asta a fost preparată într-un mod foarte, foarte bun şi nu a avut acest gust puternic de sălbatic. Ca să găteşti bine carnea de urs îţi trebuie foarte multă experienţă, trebuie să ştii cum să o faci, că altfel nu îţi iese, rămâne gustul prea sălbatic”, a declarat unul dintre degustători.

Sarkany Arpad, directorul unei firme profilate pe turism cinegetic, a subliniat că ursul este „un animal foarte preţios”, iar carnea acestuia este o delicatesă pe care o regăsim în tradiţia culinară a aristocraţilor din Transilvania, însă a devenit din ce în ce mai rară în zilele noastre.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a prezentat o reţetă de friptură din carne de urs dintr-o carte de bucate din anul 1680.

Organizatorii festivalului au ţinut să sublinieze că barbeque nu trebuie confundat cu grătarul, între acestea existând diferenţe considerabile atât în ceea ce priveşte modul de preparare, cât şi gustul. Spre exemplu, dacă un grătar făcut la jar este gata în aproximativ 20 de minute, prepararea unui barbeque necesită cuptoare speciale, în care carnea este ţinută timp de mai multe ore, chiar şi 14 ore în cazul celei de vită, prin urmare va fi mai puţin crocantă, dar mult mai ‘pătrunsă’ şi mai suculentă.

Preşedintele juriului, Petra Rebenstorf din Olanda, a declarat că Sfântu Gheorghe ar putea deveni anul viitor primul oraş din România care găzduieşte un concurs oficial de barbeque după regulile uneia dintre cele mai mari asociaţii americane de profil, respectiv Kansas City Barbecue Society (KCBS), care are circa 25.000 de membri în toată lumea, iar acest lucru ar putea aduce foarte mulţi turişti străini în ţara noastră.

Cele două festivaluri, Transylvanian Barbeque şi Agrofest, organizate cu sprijinul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna, INdiVINO Wine & BBQ, Primăriei Sfântu Gheorghe şi Şcolii Populare de Arte şi Meserii din municipiu, se înscriu în şirul numeroaselor evenimente gastronomice iniţiate de autorităţile locale cu scopul de a promova zona şi de a atrage mai mulţi turişti.

Printre acestea se mai numără Parada cârnaţilor, Festivalul florilor comestibile, Festivalul pomana porcului, Festivalul tocăniţelor la ceaun, Festivalul vânătoresc, Festivalul cartofilor şi Festivalul apelor minerale, în cadrul căruia are loc în fiecare an şi un concurs de preparat clătite.

(Agerpres)