Ştiri locale

Tezaure şi aşezări dacice, prezentate la „Ziua Cetăţii zânelor” din Covasna

Rezultatele unor cercetări ştiinţifice realizate de muzeografi şi arheologi din ţară privind tezaure şi aşezări dacice vor fi prezentate publicului în cadrul celei de-a doua ediţii a „Zilei Cetăţii zânelor”, ce va avea loc duminică, în staţiunea Covasna.

Printre acestea se numără aşezările dacice din zona Castelului Corvinilor, cetatea dacică de la Ardeu, judeţul Hunedoara, precum şi cetatea dacică din Covasna, ale cărei ziduri au ieşit întâmplător la lumină în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii din rădăcini.

Publicitate

Potrivit preşedintelui Asociaţiei culturale Cetatea Dacică-Valea Zânelor, Vlad Adrian Vicenţiu, participanţii la acest eveniment vor avea ocazia de a vedea o expoziţie cu obiecte descoperite în timpul lucrărilor arheologice efectuate la cetatea din Covasna, vor putea lua parte la ateliere de olărit şi pictură pe vase ceramice şi la jocuri tradiţionale, cum ar fi ţurca şi Săpăliga sau Ţăruşul. De asemenea, vor putea viziona filme istorice despre daci şi vor putea face o excursie până la cetate.

„Activităţile din cadrul evenimentului vor avea loc în Poiana Zânelor din Voineşti-Covasna, începând cu ora 11,00, parţial în aer liber, parţial în spaţii special amenajate, astfel încât rugăm publicul să vină pregătit corespunzător. Pentru excursia la Cetatea zânelor vă recomandăm să aveţi încălţăminte potrivită pentru drumeţii la munte”, a menţionat preşedintele asociaţiei, precizând că participarea publicului la acest eveniment este gratuită.

Potrivit specialiştilor, cetatea dacică din Covasna a fost ridicată în urmă cu aproape două mii de ani şi este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de cinci ziduri fortificate înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

Cercetările la cetate au început în anul 1998 de o echipă coordonată de dr. Viorica Crişan, de la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, aici fiind descoperit, printre altele, un templu dacic.

Dr. Viorica Crişan a declarat că templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia şi este o raritate pentru cetăţile din afara Munţilor Orăştiei. Este posibil să fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale şi vase, în special ceşti de opaiţ, dar şi mărgele şi alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar şi sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeţi, pinteni etc.

Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară.

„Da, se spune că în interiorul cetăţii ar fi o pivniţă în care se găseşte un tezaur foarte mare. Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informaţiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaş ca să fie ridicată, putem vorbi de un întreg munte tăiat şi fortificat. Nu ştim dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie aşa, dar nu avem nicio dovadă. Ştim că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost cetatea de la Covasna sau nu”, a spus Viorica Crişan.

„Ziua Cetăţii zânelor” este organizată cu sprijinul Primăriei Covasna, al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeului Brăilei „Carol I”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” şi Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna.

(Agerpres)

Publicitate
banner we radio