
Studiu: Covasna, printre județele cu cele mai ridicate rate de vaccinare a copiilor, însă situația la nivel național devine tot mai gravă
Covasna se află printre județele cu cele mai ridicate rate de vaccinare a copiilor, însă situația la nivel național devine tot mai gravă, arată un studiu realizat de Salvați Copiii România (AICI). Tot mai mulți părinți aleg să nu își imunizeze copiii, ceea ce a dus la scăderi îngrijorătoare ale ratelor de vaccinare pentru două vaccinuri esențiale: ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special rapelul administrat la 5 ani, și vaccinul pneumococic conjugat.
Potrivit studiului, România se confruntă cu o criză de sănătate publică, înregistrând 77,8% din cazurile de rujeolă ale Uniunii Europene, pe fondul unei acoperiri vaccinale naționale sub 70%. Cauzele principale identificate sunt dezinformarea pe rețelele sociale, eliminarea vaccinării în școli și izolarea comunităților rurale.
Concret, datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuți în anul 2018 (acoperire măsurată la două doze), arată o medie națională de vaccinare ROR de doar 69,4% (68,5% urban și 70,6% rural). Județul Covasna înregistrează 84,5%, iar județul Giurgiu cea mai mare rată – 97,5%. Cele mai mici rate sunt în județele Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele 53,3%).
În cazul vaccinului pneumococic, media națională pentru copiii născuți în iulie 2023 (acoperire măsurată la trei doze) este de 63,1% (65,6% urban și 59,8% rural), județul Covasna având o rată de 76,2%. Cea mai mare rată este în Giurgiu (95,6%), iar cele mai mici în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).
„Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidențiază o tendință îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidențiat cel mai clar prin apariția epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare. Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute”, se arată într-un comunicat al organizației.
Medicii solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea
Medicii de familie și asistenții medicali comunitari atrag atenția că scăderea acceptării vaccinurilor este cauzată, în principal, de reticența post-pandemie, frica de reacții adverse, influența negativă a miturilor propagate online, birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului. Aceștia cer introducerea unui cadru legislativ mai ferm privind imunizarea și recomandă campanii intensive de informare publică.
„O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze”, se mai arată în comunicatul organizației.
Aceeași sursă precizează că atât medicii de familie, cât și asistenții medicali comunitari identifică o reticență generală și un interes scăzut și în ceea ce privește vaccinul anti HPV, atât în rândul părinților, cât și în rândul unor medici care „nici nu vor să audă” de vaccinare. Această provocare, arată Salvați Copiii, este marcată de absența informării și de teama comunității.
Organizația subliniază că reintroducerea vaccinării în școli, extinderea asistenței medicale comunitare și reducerea birocrației ar contribui semnificativ la ameliorarea acestei situații critice.
(Ioana Ardeleanu)

