Sculpturile în gheaţă devin tot mai populare în România, spune creatorul balaurului de la Sfântu Gheorghe
Sculpturile în gheaţă, la modă în Statele Unite ale Americii, dar şi în unele ţări din Vestul Europei, devin tot mai populare şi în România, spune Iulian Tănase, realizatorul unui balaur de gheaţă de peste doi metri, expus recent în centrul municipiului Sfântu Gheorghe.
Iulian Tănase a declarat că a deprins arta modelării gheţii în Statele Unite ale Americii, unde nu există ceremonii importante la care să nu existe o sculptură de gheaţă.
„În Europa există firme consacrate în domeniu de 40-50 de ani, în America poate chiar şi mai mult. Nu există nuntă sau eveniment în America fără o piesă din gheaţă. (…) În 2006 am început cu sculpturile în gheaţă în România, în prealabil am lucrat în Marea Britanie timp de trei ani şi specializarea am făcut-o în Statele Unite, acolo am deprins pentru prima dată lucrul în gheaţă, cu dălţi, drujbe şi diferite alte scule”, a spus acesta.
Pentru realizarea dragonului expus în preajma Anului Nou în noua Piaţă Centrală din municipiu, Iulian Tănase susţine că lucrat aproape 12 ore.
„Proiectul de la Sfântu Gheorghe a fost gândit de comun acord cu Primăria şi cu Consiliul Local. (…) Am convenit să facem o piesă mai mare, mai impresionantă, are peste 2,30 metri, este făcută din peste o tonă de gheaţă, doar dragonul şi, în plus, în faţa lui am avut şi o sculptură executată live din patru blocuri de gheaţă reprezentând anul nou, 2017. La dragon am lucrat în atelier cam 12 ore continuu, l-am demontat ulterior în piese mai mici ca să îl putem transporta aici”, a mai spus acesta.
Iulian Tănase a menţionat că durata de viaţă a unei sculpturi de gheaţă depinde, în mod evident, de dimensiunile acesteia şi de mediul în care este expusă, putând fi păstrată timp îndelungat dacă temperaturile sunt negative.
„Gheaţa e altceva, la o sculptură din sticlă sau plastic nu avem acelaşi efect, adică este în permanenţă acelaşi lucru, fără nicio schimbare. Gheaţa, în momentul în care intervine duşmanul ei numărul unu – căldura, începe să se topească, îşi schimbă formele, se modifică, are alte dimensiuni, devine mai fluidă, totul se schimbă, iar eu cred că asta este frumuseţea gheţii. (…) Şi are efectul acela de wow (…), oamenii vin, o pipăie să vadă dacă e într-adevăr din gheaţă, fac fotografii, le postează pe paginile de socializare”, a mai spus acesta.
Reprezentanta Primăriei Sfântu Gheorghe, Veres Nagy Timea, a declarat că dezvelirea dragonului de gheaţă a marcat, în mod simbolic, încheierea seriei de evenimente culturale derulate în 2016 sub genericul „Anul imaginii”.
„Am vrut să încheiem \’Anul imaginii\’ într-un mod inedit şi ne-am gândit că o sculptură din gheaţă ar fi mai potrivită pentru că este vizuală, este ceva unic, nu prea vedem aşa ceva, nu numai în Sfântu Gheorghe, ci aproape nicăieri în ţară”, a spus aceasta.
Foto: Vargyasi Levente