Ştiri locale

Repunerea în circuitul turistic a planului înclinat de la Covasna-Comandău, un vis îndepărtat pentru autoritățile locale

Planul autorităților locale din staţiunea Covasna de a reabilita și pune în circuitul turistic Planul înclinat și linia ferată îngustă din Covasna-Comandău, considerate monumente tehnice unice în Europa, rămâne la stadiul de vis îndepărtat. În urmă cu doi ani, Consiliul Județean (CJ) și Primăria Covasna au cumpărat activele care fac parte din ansamblul tehnic, aflate până atunci în proprietatea firmei de exploatare forestieră Brafor SA, care a intrat în faliment.

Cele două autorități și-au exercitat dreptul de preempțiune și au cumpărat, cu aproape 1,5 milioane de lei, clădiri, terenuri, dar și linia de cale ferată. Cu toate acestea, terenul aflat sub linia ferată îngustă nu a putut fi achiziționat, nefiind în gestiunea acestei firme, astfel că autoritățile locale au cumpărat fiarele fostei căi ferate.

Publicitate

Nici costurile pentru reabilitarea ansamblului nu sunt de neglijat și depășesc cu mult puterile financiare ale autorităților locale, astfel că singura opțiune ar fi obținerea unei finanțări, dar pentru asta terenul trebuie trecut în proprietatea solicitanților, având în vedere că „nu poți finanța o investiție făcută în aer”, ne-a explicat primarul stațiunii, Gyerő József.

„Noi acum doi ani am cumpărat ce a mai rămas din acest obiectiv: activele, mai exact, aflate pe raza UAT Covasna. Ce era la Comandău a fost cumpărat de Consiliul Județean, iar noi, concret, am cumpărat fierul căii ferate, fără teren, fără drept de proprietate sau de utilizare a terenului. Sunt fiarele, pe o lungime de circa 20 km, de la capătul dinspre Gara CF, și până la intrarea în Comandău. Tot pe acest traseu am mai cumpărat și un pod care era cât de cât funcțional, respectiv un teren de circa jumătate de hectar lângă calea ferată mare, care a fost folosit, probabil, ca suprafață de încărcare-descărcare, un fel de peron al căii ferate înguste. În această lungime se încadrează și Planul înclinat, unde, din nou, este vorba despre fiare, despre șine. Din păcate, nu am cumpărat terenul fiindcă Brafor nu era proprietarul terenului, nici măcar un drept de utilizare nu ni s-a transmis, pentru că nu era în contabilitatea acelei firme aflate în faliment. Ne-am apucat să clarificăm situația fizică a terenului aferent, s-au făcut mai multe măsurători, inclusiv de către Consiliul Județean pe vremuri. Într-o primă fază de creionare a PNRR-ului se preconiza că se va lansa și un apel pentru reabilitarea căilor ferate înguste, unde eventual puteam să depunem o cerere de finanțare, în condițiile în care clarificam până atunci situația terenului de sub șine și obțineam și un drept de folosință, dar acel apel nu s-a mai lansat până în final”, a explicat primarul Gyerő József.

„Chiar dacă astăzi s-ar lansa un apel, noi nu am fi în situația să depunem nicio cerere de finanțare”  

Deși obiectivul de a repune în circuit ansamblul tehnic rămâne „în picioare”, autoritățile locale au fost nevoite să abandoneze, pe moment, ideea, și să se concentreze pe problemele mai stringente ale stațiunii. Cu toate acestea, primarul speră că în câțiva ani situația juridică a terenului va putea fi clarificată, iar odată întocmită documentația necesară, va putea fi depusă cererea de finanțare pentru realizarea investiției.

„A rămas, cumva, pe planul secund. Avem și o capacitate administrativă limitată, și trebuie să reacționăm și să ne folosim de șansele care se ivesc pe parcursul activității noastre. Ne-am concentrat pe acele apeluri care au fost lansate, cu capacitatea administrativă de care dispune orașul Covasna – un oraș mic, și cu un personal limitat din punct de vedere numeric și al competențelor profesionale. Cu toată bunăvoința care există în colegii mei, și cu toată pregătirea de care dispun, dar biroul nostru de proiecte este compus din două persoane, care nu au cum să gestioneze atâtea proiecte. Este motivul pentru care, în ceea ce ne privește, în ultimii doi ani problematica aceasta a căii ferate înguste a trecut pe plan secund. Lucrăm în prezent la celelalte proiecte importante pentru comunitate: canalizări, apă, asfalt, școală, grădiniță, reabilitare energetică a clădirilor, și așa mai departe. Ce avem de făcut, și este într-adevăr o sarcină pentru viitor, este să clarificăm situația juridică de sub aliniamentul căii ferate, să identificăm proprietarul, să facem dezmembrările necesare, și să obținem măcar dreptul de utilizare, dacă nu și pe cel de proprietate pentru acest amplasament. Este o activitate administrativă care o să ne ia foarte mult timp și energie. Dar chiar dacă astăzi s-ar lansa un apel, noi nu am fi în situația să depunem nicio cerere de finanțare, că n-avem cum, terenul nu e al nostru și nu se finanțează o investiție făcută în aer”, ne-a mai spus primarul.   

Potrivit estimărilor edilului, costurile totale pentru reabilitarea și punerea în circuitul turistic ar depăși 20 de milioane de euro, iar lucrările necesare sunt extrem de complexe, având în vedere că, cel mai probabil, va trebui găsită o altă soluție tehnică astfel încât Planul înclinat să fie funcțional.

„Acel mecanism funcționa pe un principiu gravitațional: vagonul încărcat care cobora, trăgea în sus vagonul gol, ca urmare a exploatării și transportului materialului lemnos pe această cale ferată. Dacă va fi pus în circuitul turistic, acel principiu nu o să mai fie funcțional, pentru că nu are ce să suplinească acea cantitate de masă lemnoasă care cobora și trăgea în sus vagonul gol. Acolo, probabil, trebuie alt mecanism, sau trebuie făcută un fel de ocolire a acelui deal, cu o soluție prin care trenul urcă tras de locomotivă, dar atunci nu mai are același farmec. Aici trebuie să ne spună cineva cum ar trebui să facem. Dacă luăm în calcul și distanța de la capătul de sus al Planului înclinat și până la Comandău, reabilitări, podețe refăcute, poduri – fiindcă această cale ferată trece peste mai multe pâraie –  zone de debarcare, spații de alimentație publică de unde turiștii să poată lua un suc, cu siguranță ne-ar costa cel puțin 20 de milioane de euro (…) În momentul în care vom fi pregătiți cu toate documentele de proprietate – și din nou subliniez că am cumpărat doar fierul, pentru că așa s-a vândut în situația noastră – după aceea vom identifica o posibilă finanțare. Din fonduri locale în niciun caz nu putem să investim atât de mulți bani în această infrastructură, în condițiile în care noi avem probleme majore la nivelul infrastructurii de bază edilitare, avem străzi unde nu există apă, unde nu există canalizare menajeră, pe acelea trebuie să le rezolvăm mai repede”, a mai spus primarul.

Construcția Planului înclinat, cunoscut și ca „Şiclăul”, a fost începută în anul 1886 şi terminată în 1889, iar linia de cale ferată cu ecartament îngust a fost pusă în funcţiune în 1892, fiind folosită pe vremuri pentru transportul buştenilor din pădure. Planul înclinat, aflat la jumătatea ei, folosea forţa gravitaţională pentru a urca şi coborî vagoanele. Astfel, între staţiile aflate la capete opuse, exista o diferenţă de nivel de aproape 300 de metri, lucru care permitea ca vagonul gol să fie tras în sus de vagonul cu lemne care cobora.

Pe măsură ce exploatările forestiere s-au restrâns, calea ferată a rămas nefolosită şi s-a degradat, iar Planul înclinat care a funcţionat aproape un secol a fost distrus într-un incendiu în anul 1996.

În 2020, Consiliul Județean și Primăria Covasna au cumpărat activele care fac parte din monumentul istoric, după ce firma care le deținea a intrat în faliment. În ultimii ani, autoritățile județene au cumpărat şi alte bunuri cu scopul de a repune în funcţiune calea ferată îngustă şi Planul înclinat, printre care mai multe locomotive cu aburi, locomotive diesel şi vagoane vechi, dar şi o locomotivă Krauss, aflată pe lista obiectelor de tezaur naţional, fabricată în 1914 în Germania.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio