Ştiri locale

Recensământ: Sfântu Gheorghe a „pierdut” aproape 6.000 de locuitori în ultimii 10 ani

Populația județului Covasna a scăzut cu 10.135 de persoane în ultimul deceniu, ajungând la 200.042 de rezidenți, iar fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie crescând la 41,4 ani, față de 39,6 ani în octombrie 2011, potrivit datelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021. Cu toate acestea, suntem pe locul 9 la nivel naţional după vârsta medie. Potrivit datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Covasna, vârsta medie a județului Covasna este mai mică cu un an față de vârsta medie pe țară.

„În cadrul Regiunii Centru, din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 42,1 ani, județul nostru poziționându-se pe locul 2. Indicele de îmbătrânire demografică în județul Covasna este 110 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere”, arată datele întocmite de către DJS Covasna.

Femeile reprezintă populația majoritară la nivelul județului, cu un total de 101.890 persoane (aproape 51% din total), iar majoritatea persoanelor trăiesc în mediul rural (108.000, reprezentând 54%).

„Nicio localitate nu și-a păstrat dimensiunea în ultimii 10 ani”

În ceea ce privește structura pe localități a populației județului, statistica arată că între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, fiind și cazul județului Covasna.

Astfel, localitățile covăsnene care au câștigat cel mai mare număr de locuitori în ultimul deceniu sunt comuna Vâlcele, care a ajuns la o populație de 5.559 persoane (cu 1.084 de persoane mai mult față de 2011); Întorsura Buzăului, care are o populație rezidentă de 8.332 persoane (cu 804 persoane mai mult) și comuna Belin, cu o populație rezidentă de 3.181 de persoane (cu 322 mai mult decât în 2011).

La polul opus, localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative sunt Comandău – 822 locuitori, reprezentând o scădere cu peste 18% față de populația din 2011, și municipiul Târgu Secuiesc – 16.243 locuitori, reprezentând o scădere cu peste 12% față de populația din 2011.

„Comuna cea mai mică din județ este comuna Comandău, cu numai 822 locuitori (în scădere față de 2011 când s-au recenzat 1.006 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Dalnic, cu 956 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o scădere, ajungând la penultimul loc, cu 896 de locuitori. Cea mai mare comună din județ este comuna Vâlcele, care a crescut față de RPL2011 cu 1.084 persoane. Orașul Baraolt este orașul cel mai mic din cadrul județului (7.730 locuitori, față de 8.672 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ este Covasna, cu 9.208 locuitori. Municipiul Sfântu Gheorghe, reședința județului, are o populație rezidentă de 50.080 de persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 5926 persoane. Între cele două recensăminte, nu și-a păstrat dimensiunea nicio localitate”, arată datele DJS Covasna.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 73% din populația județului

În ceea ce privește structura etnică și confesională, DJS Covasna precizează că statistica a fost realizată doar pe baza datelor furnizate de persoanele care și-au declarat în mod liber etnia, limba maternă și religia, și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Astfel, 42.752 dintre covăsneni s-au declarat români (23%), 133.444 s-au declarat maghiari (71,8%), 9.507 s-au declarat romi (5,1%), iar 0,1% (229 de persoane) s-au declarat de altă etnie (10 ucraineni, 73 germani, 5 turci, 6 ruși/lipoveni, 3 sârbi, 3 slovaci, 3 greci, 13 italieni, 6 evrei, 8 polonezi și 99 altele).

Pentru 73,2% din populația județului Covasna, limba maghiară reprezintă limba maternă, iar 26,5% dintre chestionați au spus că limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie, în perioada copilăriei.

Religia romano-catolică reprezintă peste o treime în județul Covasna

Datele privind structura confesională arată că în județul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată (cel mai mare procent la nivel național). Din totalul persoanelor care și-au declarat religia, 21,6% sunt de ortodoxe; 34,7% au declarat religia Romano-Catolică; 4% au spus că aparțin de Biserica Unitariană Maghiară; sub 4% s-au declarat penticostali, în vreme ce 3% au declarat că aparțin de alte religii.

Covasna are cele mai multe persoane necăsătorite din țară

La nivel național, cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%). Conform datelor provizorii ale Recensământului, 46.312 bărbați și 41.205 femei au declarat că nu s-au căsătorit niciodată.

Peste 45% din totalul populației rezidente avea, la 1 decembrie 2021, starea civilă căsătorit/ă (44.801 bărbați și 45.750 femei), iar persoanele văduve reprezintă 5,4% din totalul populației rezidente, existând o discrepanță pe sexe, respectiv 1.818  bărbați și 9.060 femei, potrivit DJS Covasna.

Aproape 46% din populația județului are nivel scăzut de educație

Din totalul rezidenților  județului Covasna, 43,6% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau ucenici), iar 45,8% au nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită), în vreme ce doar 10,6% au absolvit o formă de învățământ superior.

„Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Covasna se situează pe locul 29 în ierarhia judeţelor. Structura populației, după nivelul de educație absolvit, diferă între cele două sexe. Astfel, 43.700 de bărbați și 47.900 de femei au la nivel scăzut, 45.200 de bărbați și 41.900 de femei nivel mediu, iar  9.200 de bărbați și 11.900 de femei au nivel ridicat de educație”, arată datele DJS Covasna.

Aproape 58% din populația județului este inactivă

Populația activă a județului Covasna este formată din 82.757 de persoane, dintre care 4.951 sunt șomeri. Populația inactivă este de 117.285 persoane (57,9% din total), dintre care 35.597 sunt elevi și studenți (17,8%), 42.144 sunt pensionari (21,1%), 13.741 sunt casnice (6,9%), 12.415 sunt întreținuți de alte persoane (6,2%), 1.461 sunt întreținuți de stat sau de alte organizații, 4.894 sunt întreținuți din alte surse (2,4%), iar 7.033 au „alte situații economice” (3,5%).

***

Recensământul Populației și Locuințelor 2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Datele finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio