
Primarul Antal Árpád: „Nu vreau să închid instituții de cultură, nu vreau să omor cultura și sportul de masă, eu cred în oameni, nu în betoane”
„Pentru o administrație eficientă şi în slujba cetăţeanului, în România este nevoie de o amplă reformă administrativă şi de o descentralizare care să reducă discrepanţele dintre diferitele zone ale ţării”, afirmă primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.
Miercuri, într-o intervenție pentru Prima News (AICI) pe tema descentralizării şi a reducerii cheltuielilor bugetare, edilul a explicat, printre altele, că în România ultimilor 30 de ani nu a existat o reformă administrativă adevărată, iar o asemenea măsură i-ar aduce statului român reducerea costurilor de funcționare și ar înseamna „multe miliarde de euro economisite în fiecare an”.
Cu toate acestea, potrivit primarului, stabilirea modului de comasare a localităților care nu se pot susține nu poate fi realizată fără modificarea Constituției, însă nimeni nu și-ar asuma acest lucru, întrucât ar produce tensiuni, în special în an preelectoral.
„Nu cred că în an electoral sau preelectoral putem vorbi despre o reformă a statului, pentru că, de fapt, ar trebui să vorbim despre reforma statului atunci când vorbim despre reforma administrației publice. Reforma statului înseamnă că anumite competențe, care în prezent sunt la nivel guvernamental, să ajungă la nivel regional, dar pentru acest lucru este nevoie de modificarea Constituției. Astăzi, Constituția nu permite ca un nivel administrativ cum sunt regiunile, să aibă competențe administrative. La noi, cele 8 regiuni sunt regiuni statistice, nu au competențe administrative, iar pentru a putea transfera atribuții de la centru sau de la nivel județean este nevoie de modificarea Constituției. Cu siguranță nu poate fi modificată Constituția în an preelectoral sau în an electoral, iar ce va fi în 2025 depinde foarte mult de cum vor decide cetățenii României la cele 4 runde de alegeri din 2024. Dacă reformiștii statului vor putea avea o majoritate, atunci cu siguranță putem discuta și despre o reformă administrativă care, până la urmă, este în interesul cetățeanului”, a declarat primarul Antal Árpád.
Edilul a subliniat că cetățenii României trebuie să aibă în mod egal acces la servicii publice de calitate, indiferent de localitatea în care s-au născut, lucru pe care situația actuală de la nivel național nu îl permite. Mai mult decât atât, în ultimii 26 de ani discrepanțele economice dintre regiunile și județele țării au crescut.
„Scopul dezvoltării regionale este ca discrepanțele economice între regiuni să scadă, iar în interiorul regiunilor, diferenţele între județele bogate și cele sărace să scadă. În 1997 a fost adoptată Carta Verde a dezvoltării regionale din România, au trecut 26 de ani, pe baza acelor studii s-au format actualele regiuni de dezvoltare, și dacă facem acum o analiză, din nefericire vom vedea că diferențele dintre regiunile sărace și cele bogate au crescut, iar în interiorul regiunilor diferențele dintre județele bogate și cele sărace au crescut. Este evident că forma actuală a acestor regiuni nu este în direcția în care ar trebui să fie, și anume de a dispărea aceste discrepanțe economice”, a mai spus Antal Árpád.
96% dintre primăriile din țară au cheltuielile totale mai mari decât veniturile
Potrivit unei analize realizate de Hotnews.ro (AICI), în cazul a 96% dintre primăriile din țară cheltuielile depășesc veniturile. Concret, 3.059 din 3.185 de localități sunt pe minus cu banii, depinzând de banii de la bugetul de stat.
Prezent la discuția televizată, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, care este și președintele executiv al Asociației Municipiilor din România, a afirmat că în România există primării care „nu au bani nici să țină un bec aprins seara pe stradă, iar acest lucru care nu este normal”. Cu toate acestea, el este de părere că nu este necesară modificarea Constituției, „decât dacă vrei să transformi România în regiuni”, completând că, prin lege, ar putea fi făcute comasări între unitățile administrativ teritoriale mici.
În replică, Antal Árpád a punctat că o reformă a statului nu înseamnă doar comasarea comunelor care nu se pot susține, iar statisticile în ceea ce privește cheltuielile și veniturile primăriilor ar arăta cu totul altfel dacă sumele colectate din TVA ar rămâne în interiorul acestor localități și nu ar mai fi vărsate la nivel central, de unde sunt ulterior redistribuite.
„Eu cred că nu suntem contabili și cei care conduc țara nu trebuie să gândească așa cum gândesc contabilii. Eu nu cred că o reformă a statului înseamnă să comasăm două comune, nu cred că rezolvăm mare lucru. Studiul la care se face referire cu siguranță este unul real, însă trebuie să vedem de unde pornesc aceste cifre și ce înseamnă veniturile proprii ale unei unități administrativ teritoriale. Astăzi, în România, din TVA – care este suma cea mai mare care se colectează – nu rămâne nicio sumă la nivelul administrațiilor publice locale. Totul se colectează la nivel central, iar de acolo se redistribuie la nivel local. Tot așa, din impozitul pe profit al societăților, doar impozitele și taxele locale și o cotă-parte din impozitul pe venitul global rămâne la nivelul autorităților locale. Dacă ar rămâne și TVA-ul care se colectează la nivelul unei localități, în localitatea respectivă, foarte probabil că altfel ar arăta aceste statistici. Dacă vorbim despre reforma statului, trebuie să pornim de la principiul subsidiarității, asta înseamnă că fiecare problemă trebuie rezolvată cât mai aproape de cetățean. Dacă o problemă poate fi rezolvată la nivelul unei comune, trebuie ca atribuțiile și fondurile să ajungă la comuna respectivă. Dacă nu poate comuna respectivă să rezolve problema, atunci trebuie să meargă la nivel județean, iar dacă nici la nivel județean, atunci trebuie să meargă la nivel regional, iar după aceea la nivel de țară. Pentru acest lucru, este nevoie de modificarea Constituției”, a mai explicat edilul.
„Prima dată Guvernul și multinaționalele trebuie să strângă cureaua când sunt probleme bugetare”
În ceea ce privește măsurile de austeritate propuse de Guvern, acesta a declarat că nu sunt realizabile și „s-a pornit cu stângul”, întrucât organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale nu au fost consultate. Edilul a subliniat din nou că nu este corect ca într-o situație de criză Executivul să ia bani de la primării şi firmele mici şi mijlocii.
„S-a pornit cu stângul în ceea ce privește această ordonanță, pentru că fără consultările cu autoritățile locale și județene, Guvernul a venit cu niște propuneri care nu sunt realizabile. Împreună putem găsi soluții, dar cred că în momentul în care sunt probleme bugetare prima dată trebuie ca guvernul central și întreprinderile mari, multinaționalele, să strângă cureaua, nu întreprinderile mici și mijlocii și autoritățile locale. Nu este corect ca într-o situație de criză să mergem să luăm bani de la întreprinderile mici și mijlocii și de la autoritățile locale. De aceea, noi, cei de la UDMR, am propus să instituim o taxă de solidaritate pentru firmele foarte mari, pe o perioadă limitată, să strângem cureaua atât la nivel central, cât și la nivel local, dar să o gândim împreună pentru că dacă cei din București încearcă să ne impună anumite măsuri, acelea nu vor funcționa. Îmi doresc să trăiesc într-o țară în care un copil, fie că se naște în cel mai mic sat din Țara Moților, în județul Alba, fie în cel mai mic sat din județul Covasna, sau în Sectorul 1 din București, să aibă aceleași șanse, să aibă acces la servicii publice de calitate. Acest lucru nu se întâmplă astăzi, iar dacă noi gândim ca niște contabili, vedem doar cifrele și nu vedem oamenii din spatele lor, atunci România va ajunge să aibă niște metropole foarte bogate, iar între ele să fie deșert. Nu cred că ne dorim acest lucru. Este foarte important să nu gândim doar ca niște contabili, ci să gândim ca niște oameni responsabili de soarta cetățenilor. Dacă ucidem identitățile locale, distrugem identitățile regionale, această țară nu va performa niciodată”, a mai spus Antal Árpád.
Edilul a declarat că dacă va fi adoptat în forma actuală, proiectul de ordonanță, care conține și aspecte de neconstituţionalitate, va fi atacat.
„Dacă va apărea această ordonanță o vom ataca, e imposibil să te încadrezi în 7,5% dacă îți pasă de oameni, de cultură, de sport. Noi avem 3 instituții cultură, înseamnă 10-12% din buget, n-am cum să fac 7,5%. Nu vreau să închid instituții de cultură, nu vreau să omor cultura și sportul de masă, eu cred în oameni, nu în betoane”, a încheiat primarul.
Tot miercuri, într-un efort disperat de a trage un semnal de alarmă asupra efectelor dezastroase pe care proiectul de ordonanță le-ar avea asupra instituțiilor de cultură, dacă ar fi adoptat în forma actuală, mai mulți angajați ai Teatrului „Andrei Mureșanu” și ai Ansamblului de Dansuri Háromszék din Sfântu Gheorghe au organizat un protest inedit.
Aceștia au amenajat pe trotuarul din fața singurului teatru românesc din județ un „spațiu liber de efectele ordonanței”, în suprafață de un metru pătrat, unde artiștii să poată cânta și dansa liber „dacă teatrul nu va mai fi”.
(Ioana Ardeleanu)