Primarul Antal Árpád: „Doar iluminatul public și curățenia orașului ne costă de două ori mai mult decât încasăm din toate impozitele plătite de locuitori la un loc”
Anul 2023 a fost un an foarte dificil pentru autoritățile locale, care au fost nevoite să demareze în același timp o serie de investiții importante, pentru a nu pierde finanțările europene obținute în ciclul financiar 2014-2020. Într-un interviu la We Radio, primarul Antal Árpád a explicat că motivul pentru care s-a ajuns în această situație este faptul că în ultimii ani aproape toate guvernele au renegociat programele derulate de Comisia Europeană, ducând, astfel, la întârzieri în semnarea contractelor de finanțare și, implicit, în demararea lucrărilor.
„A fost un proiect foarte mare, tot din cauza birocrației. S-a ajuns în situația ca, într-un termen foarte scurt, să se facă investiții atât de importante în același timp. Dacă numărați câte guverne a avut România între 2014 și 2020 – această investiție se face din banii de pe ciclul 2014-2020 – aproape fiecare guvern când a ajuns la butoane a început să renegocieze programele cu Comisia Europeană. Asta a însemnat să mai amânăm jumătate de an, să mai amânăm un an. Practic, s-a ajuns ca foarte multe proiecte de finanțare să fie semnate în 2020-2021, apoi să fie făcute licitațiile, să ai constructor, dar să le și finalizezi în 2023, sau parte din 2024. Asta era presiunea, pentru că dacă aceste programe erau închise la nivel de guvern și Comisie Europeană, să nu spunem în 2012 sau 2013, dar măcar în 2015, puteam să facem câte o stradă în fiecare an și nu aveam această presiune care a existat în acest an. A fost, într-adevăr, un an foarte dificil și vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor care au răbdat și nu m-au înjurat, pentru că, până la urmă, toate aceste investiții nu le fac doar pentru mine. Le fac și pentru mine și copiii mei, dar le fac pentru oraș și pentru cetățenii lui. Șoseaua de centură va scoate din acest oraș 100.000 de mașini pe lună, deci se va schimba foarte mult orașul nostru, peste mai puțin de un an”, a explicat primarul.
Acesta a vorbit și despre taxele și impozitele plătite de locuitorii orașului, explicând că doar sumele respective nu sunt suficiente pentru ca autoritățile locale să poată moderniza străzile din municipiu, de exemplu.
„De foarte multe ori mi se aruncă în față că: eu plătesc impozit, tu de ce nu-mi faci nu știu ce?. Dacă luăm ca exemplu o familie care are un apartament cu două camere, să spunem în zona B a orașului, și un autoturism cu o capacitate de sub 1.600 cmc – plătește 214 lei impozit într-un an. Dacă această familie are 2 copii, unul la grădiniță și altul în clasă primară, doar prin fondul clasei dăm înapoi 250 de lei. Și n-am vorbit despre iluminatul public din oraș, despre curățenie, și cred că suntem mândri cu toții că trăim într-un oraș curat. Dacă pun toți banii care vin de la cetățeni, persoane fizice, din impozitul pe clădiri, pe teren și pe mașini, asta înseamnă 8,5 milioane de lei, care înseamnă jumătate din costul pe care îl am pe iluminatul public și pe curățenia orașului. Deci mă costă dublu iluminatul public și curățenia orașului decât toate impozitele la un loc, plătite de cetățeni, și care cetățeni, după ce plătesc aceste sume vin și-mi cer de toate din banii aceștia (…) Pentru cei care se întreabă de ce nu se fac lucrări pe strada lor, pentru că și ei plătesc impozit, oricine poate să-mi scrie pe Facebook și calculez în ultimii 30 de ani cât impozit a plătit pe strada respectivă și pun proiectul de investiție pentru modernizarea străzii, ca să vedem că în 30 de ani de impozit plătit, dacă aș fi pus deoparte într-un cont toți banii, tot nu ar fi de ajuns ca să modernizez strada respectivă. Pentru toată lumea, cea mai importantă este strada în care stă, sau zona din fața blocului, străzile pe care merge la serviciu, dar până la urmă trebuie să vedem orașul ca pe un întreg, nu doar strada noastră. Eu cred că orașul se dezvoltă într-o direcție foarte bună, și o spun alții, pentru că vin foarte mulți din Brașov, din alte zone ale țării, vin foarte mulți din străinătate, se întorc foarte mulți care au plecat din oraș de câțiva ani, ei observă aceste schimbări”, a mai spus primarul.
„Cu banii pentru modernizarea unei școli nu pot să construiesc o școală nouă”
Celor care de-a lungul timpului au criticat Primăria pentru modul în care investește banii publici, sau celor care au afirmat că sumele respective puteau fi cheltuite pentru alte proiecte, edilul a explicat cum sunt atrase fondurile și care sunt motivele pentru care aceste sume nu pot fi cheltuite pentru alte investiții decât cele pentru care au fost obținute.
„Sunt foarte mulți cetățeni care întreabă de ce facem asta și de ce nu facem altceva, că am primit o grămadă de bani gratuit de la Uniunea Europeană și îi cheltuim pe borduri sau pe nu știu ce prostii (…) Trebuie să înțelegem că tot ce investim în acest oraș sunt bani aduși de undeva, nu sunt primiți gratuit, nu sunt donați de nimeni, pentru acești bani se lucrează. Trebuie să ai influență politică să poți obține aceste fonduri, trebuie să fii în București, în Bruxelles, în Budapesta. Trebuie să ai o echipă care lucrează zi și noapte, și aici, din nou, vorbim de capacitatea administrativă, vorbim de oamenii cu care lucrăm, și avem și noi limite. Capacitatea administrativă a Primăriei Sfântu Gheorghe are limite financiare și limite umane. Eu pot să vin cu 200 de proiecte, dar în momentul în care am 4 oameni la investiții nu pot să implementez 200 de proiecte, deci trebuie să prioritizez. Ca să obținem 1 euro pe care să îl cheltuim undeva în oraș, trebuie să facem și să câștigăm proiecte în fața altor orașe din România (…) Cetățenii trebuie să înțeleagă că toate aceste investiții se datorează muncii colegilor din Primărie, concursului pe care îl facem cu alte orașe ca să aducem aceste fonduri aici, și și aici sunt anumite limitări. Nu întotdeauna putem să aducem bani pe ceea ce ne dorim, ci doar pe ceea ce se pot aduce bani. Și la fondurile europene sunt programe: programe pentru străzi, pentru autobuze, și așa mai departe. Dacă există un program prin care pot să modernizez o școală, de exemplu, din banii aceea nu pot să construiesc o școală, deci ori o modernizez, ori nu fac nimic. Și când am construit Arena Sepsi, toată lumea întreba de ce construim pe câmp, că era mult mai bine ca din banii aceia să facem altceva. Dacă nu făceam noi Arena Sepsi, se făcea, poate, în Constanța, dar banii aceia nu se puteau folosi pentru altceva în municipiul Sfântu Gheorghe”, a mai spus primarul.
Cum sunt alese străzile care urmează să fie modernizate?
În ceea ce privește prioritizarea celor 7 străzi incluse în Planul de Mobilitate Urbană, respectiv modul în care autoritățile locale au decis unde se vor face aceste investiții, edilul a explicat că există anumite condiții care trebuie îndeplinite pentru a obține finanțări din partea Uniunii Europene.
„În momentul în care faci un proiect, sunt foarte multe condiții impuse de Uniunea Europeană pe care trebuie să le îndeplinești, și au fost două condiții: să fie transport în comun pe străzile respective, și piste de biciclete pe cât posibil. Pe de altă parte, dacă ne uităm la întrebările pe care mi le-au adresat ascultătorii radioului la această emisiune în ultimii 10 ani, o să vedem că mulți au întrebat de strada Nicolae Iorga, unde iluminatul public și trotuarele le-am rezolvat prin 2012, dar strada nu a fost reparată, trebuia reparată. Tot așa, pe Grigore Bălan am avut această întrebare. Lunca Oltului, Păiuș David… n-a fost emisiune la care să nu mă întrebe 10 oameni. Tot ce am făcut a fost la solicitarea oamenilor, nu doar de capul nostru. Am pus problemele indicate de oameni și condițiile impuse de finanțator (…) Am avut o decizie foarte dificilă, dar a fost o decizie foarte bună, în sensul în care atunci când facem aceste străzi, încercăm să rezolvăm problema iluminatului, de exemplu, să dispară stâlpii care sunt în proprietatea Electrica, să dispară cablurile care sunt extrem de urâte, și nici nu observăm că, de fapt, aceste lucruri fac ca orașul să pară mai ordonat”, a mai spus primarul.
Contractul pentru reabilitarea și modernizarea străzilor Ciucului, Stadionului, Grigore Bălan, Nicolae Iorga, Fabricii, și a trotuarelor de pe Lunca Oltului şi Păiuș David, a fost semnat la mijlocul lunii martie, fiind câștigat de un consorțiu format din patru firme. Investiția este realizată din fonduri europene prin Programul Operativ Regional și depășește 30 de milioane de lei.
(Ioana Ardeleanu)
Loading ...