Primarul Antal Árpád despre rezultatele slabe de la Evaluarea Națională: „Reducerea sărăciei și a inegalității poate aduce progrese inclusiv în sistemul educațional!”
Sărăcia, inechitățile cu care societatea se confruntă și politicile publice guvernamentale din ultimele decenii sunt principalele responsabile pentru rezultatele tot mai slabe obținute de elevi la examenele naționale, afirmă primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád. Acesta a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că circa 60.000 din totalul copiilor născuți la nivel național în urmă cu 14-15 ani, și care în acest an ar fi trebuit să susțină Evaluarea Națională, „s-au evaporat” din sistemul de învățământ, majoritatea abandonând, pe parcurs, școala. Fenomenul este mai accentuat în mediul rural, potrivit edilului.
„Dacă ne uităm pe cifrele de prezenţă la Evalurea Naţională din acest an şi le comparăm cu numărul copiilor născuţi acum 14-15 ani, putem vedea că în această perioadă „s-au evaporat” aproximativ 60.000 de copii din toată ţara. Aici vorbim şi de migraţie, dar mai ales despre copii care au abandonat şcoala. Prima reacţie a oamenilor ar putea fi să dea vina pe sistemul de învăţământ, însă eu cred că vina sistemului de învăţământ este mult mai mică decât vina politicilor publice ale guvernanţilor din ultimele decenii. Pentru că dacă ne uităm în spatele cifrelor, vom vedea că în mediul urban cifrele sunt bune, iar în rural proaste. Iar aici trebuie să vorbim despre sărăcie şi despre inegalităţi. Asta stă în spatele acestor cifre: sunt din ce în ce mai mulţi copii care se nasc în familii sărace, într-o situaţie din care e aproape imposibil ca acei copii să ajungă la Bacalaureat”, a declarat primarul Antal Árpád.
„În mediul rural vorbim de un abandon școlar foarte brutal, în spatele căruia sunt problemele care țin de sărăcie”
În opinia sa, reducerea sărăciei și a inegalității poate aduce progrese inclusiv în sistemul educațional, iar o soluție ar fi ca familiile defavorizate să beneficieze în primul rând de diferite programe și servicii menite să le scoată din impas, având în vedere că, de cele mai multe ori, părinții nu direcționează ajutoarele financiare primite de la stat către educația copiilor.
„Dacă noi, ca țară, vrem să rezolvăm această problemă, ar trebui să găsim și să modificăm acele probleme care ne aduc în această situație, iar asta înseamnă în primul rând niște politici publice total diferite de cele care sunt acum în ceea ce privește sprijinirea familiilor. Dincolo de a da bani familiilor pentru creșterea copiilor, ar trebui să acordăm servicii acestor familii, pentru că dacă dai bani unei familii care nu are cunoștințele necesare ca să cheltuie acei bani în favoarea copilului, atunci n-ai ajutat acel copil, ci ai ajutat părintele și, poate, îl mai și motivezi să mai facă alți copii și să rămână în aceeași situație, în loc să oferi servicii acelei familii cu o parte din acei bani. În momentul în care s-a născut un copil, statul ar trebui să urmărească acel copil, să vadă casa în care va locui copilul respectiv, să ajute familia inclusiv dacă familia nu vrea să fie ajutată, sau dacă banii care ajung în familie nu sunt folosiți în favoarea copilului, atunci copilul acela să fie scos din familie. Nu este normal ceea ce se întâmplă în acest moment, deci dacă nu schimbăm radical și dacă nu cheltuim mult mai mulți bani și într-un mod mult mai deștept în a oferi servicii acelor familii, pentru ca acei copii să nu abandoneze școala, dacă nu ne preocupă faptul că aceste inegalități sunt din ce în ce mai mari în societatea românească, atunci aceste cifre vor fi din ce în ce mai proaste”, a mai explicat primarul.
Potrivit acestuia, situația este similară și la nivelul județului Covasna, unde cele mai slabe rezultate la Evaluarea Națională au fost obținute de elevii care provin din familii sau medii defavorizate. Spre exemplu, în comuna Vâlcele aproape jumătate dintre copiii înscriși la examen nu s-au prezentat, iar ceilalți nu au reușit să obțină nici măcar nota 5. Pe de altă parte, au fost și copii din mediul rural care au obținut medii peste 8.
„Dacă ne uităm în zona metropolitană, și vă dau câteva exemple concrete, la Sfântu Gheorghe au fost 540 de copii înscriși, din care 13 nu s-au prezentat, deci cifra este, să spunem, acceptabilă, dar dacă ne vom uita de la ce școli sunt copiii care nu s-au prezentat, vom vedea că sunt de la „Néri Szent Fülöp”, de la „Ady Endre”, și într-o măsură mică de la „Gödri Ferenc”. Dacă ne uităm la aceleași cifre în Araci sau în Vâlcele, vom găsi că din 34 de copii înscriși la Evaluarea Națională, nu s-au prezentat 16, nemaivorbind de faptul că niciunul dintre cei care s-au prezentat nu a luat peste 4. Nu este neapărat o problemă a învățământului în mediul rural, pentru că sunt copii în Bixad care au luat 8,95, în Ozun – 8,53, în Bodoc – 8,66, deci cu rezultate bune. Arată foarte clar că există o concentrare a copiilor spre mediul urban, iar în mediul rural vorbim de un abandon școlar foarte brutal, iar în spatele acestui abandon școlar sunt acele probleme care țin de sărăcie și de inegalitățile sociale care în loc să fie rezolvate, în ultima perioadă se adâncesc din ce în ce mai mult”, a mai spus primarul.
În judeţul Covasna, 71,53% dintre elevi au obţinut medii peste 5 la Evaluarea Națională, rezultatele fiind similare cu cele de anul trecut (71,31% în 2023). Cea mai mare medie din judeţ a obţinut-o un elev de la Școala Gimnazială „Váradi József” Sfântu Gheorghe – 9,87 (9,75 la Limba română, 10 la Matematică).
La nivel național s-a înregistrat cea mai mică rată de medii peste 5 din ultimii cinci ani. Din cei 152.903 elevi prezenți, 113.708 au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 74,4%, potrivit datelor Ministerului Educației. Totodată, doar 65 de medii de 10 au fost obținute la nivel național, față de 429 anul trecut și 221 în anul 2022.
(Ioana Ardeleanu)