Ştiri locale

Primăria comunei Reci, apel la oameni să nu mai extragă sevă din rezervația naturală de mesteceni. Șeful Gărzii de Mediu Covasna: „Fiind rezervație naturală, e caz penal”  

Primăria comunei Reci atrage atenția că extragerea sevei de mesteacăn din rezervația naturală Mestecănișul de la Reci este strict interzisă, după ce miercuri dimineața au fost descoperite mai multe bidoane în care era colectată această substanță. Pe pagina de Facebook a Primăriei au fost postate câteva imagini cu copacii în care au fost introduse sonde, iar conducerea instituției spune că fenomenul nu este nou, însă este imposibil ca întregul sit să fie monitorizat non-stop.

„Am găsit niște sticle pe copaci, dar nu am prins pe nimeni. Este rezervație naturală, este interzisă extragerea sevei. Mestecenii aproape că sunt uscați, cred că și din cauză că le este extrasă seva. În fiecare an avem problema asta, am mai făcut apeluri, dar degeaba”, ne-a explicat viceprimarul comunei Reci, Péter Iosif-Enric.

„După fiecare furtună avem arbori căzuți cu zecile. Nu-mi lipsește ca și arborii sănătoși  să fie drenați”

Primarul comunei, Dombora Lehel, ne-a declarat că instituția pe care o conduce va sesiza și organele abilitate, astfel încât făptașii să fie prinși. Potrivit edilului, în ultimii ani pânza freatică din zonă a scăzut cu aproape 2 metri, arborii devenind tot mai uscați, astfel că sunt doborâți cu ușurință la orice vijelie, iar extragerea sevei riscă să afecteze acum și mestecenii sănătoși, având în vedere că aceasta servește drept sursă de hrană pentru arbori pe măsură ce se pregătesc să înflorească și să producă frunze după sezonul de iarnă.

„În această dimineață s-a întâmplat, mâine facem și sesizare. În urmă cu doi ani am avut o acțiune comună cu Poliția tot în legătură cu asta și părea că am stopat acest fenomen, anul trecut nu am mai avut situații. Dimineață, domnul viceprimar a găsit în apropierea Mestecănișului câteva flacoane montate. Noi avem montată cameră de supraveghere pe ultimul stâlp, la ieșirea din sat, practic vede intrarea în rezervație, dar mai departe nu avem posibilitatea să extindem rețeaua de monitorizare, e imposibil, ne-ar trebui vreo 50 de camere video montate pe ici-colo. Mestecănișul de la Reci are peste 2.000 de hectare, iar mestecenii se găsesc cam peste tot în rezervația asta (…) În întreaga zonă a Mestecănișului, pânza freatică a scăzut cu 1,5 – aproape 2 metri în ultimii 20-30 de ani, deci oricum avem probleme cu mestecenii. Terenul seacă, iar după fiecare furtună, după o vijelie, avem arbori căzuți cu zecile, deci nu-mi lipsește ca și arborii sănătoși, care mai rezistă, să fie drenați (…) Nu este în atribuția noastră să ne plimbăm și să verificăm, custodele este Agenția pentru Arii Protejate, dar și ei sunt 5-6 oameni care trebuie să monitorizeze toate rezervațiile din județ, și lor le e cam imposibil să verifice zilnic fiecare bucată de pădure. Cel mai probabil seara se întâmplă, dimineața pe la ora 7 au fost descoperite flacoanele, probabil seara le montează iar dimineața le strâng”, ne-a spus primarul.

Șeful ANANP: „Pe termen lung, s-ar putea ca rezervația să sufere niște modificări”

Custodele rezervației este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), care are în atribuție verificarea și paza ariilor naturale din județ. Șeful serviciului județean, Szőcs Zoltán, ne-a declarat că arborii suferă din cauza secetei, mulți sunt bătrâni, iar extragerea sevei reprezintă „un șoc suplimentar”, care i-ar putea chiar ucide.   

„Noi facem patrulări în zonă, dar nu am prins pe nimeni. În fiecare an punem afișe că este interzis, facem patrulare, iar când găsim flacoane le scoatem de acolo. Mestecenii sunt și uscați, au și o vârstă, intervine și problema secetei, deci e o problemă, pentru că ăsta este un șoc în plus care poate să îi afecteze și chiar să îi elimine (…) În zona respectivă, arborii deja au îmbătrânit destul de mult, nu s-au mai dezvoltat puieții, deci chiar s-ar putea într-o perspectivă mai lungă ca rezervația să sufere niște modificări”, ne-a spus Szőcs Zoltán.

Contactat telefonic, comisarul – șef al Gărzii de Mediu Covasna, Lucian Cândea, ne-a precizat că persoanele care colectează seva din rezervația naturală riscă dosare penale.

„Fiind rezervație naturală, cei de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate trebuie să verifice și, din câte știu, fac patrulări destul de des acolo (…) Dacă e furt, e dosar penal, intră la Poliție, și fiind rezervație naturală, conform OUG 57/2007, e iar dosar penal, se face plângere penală. Procurorul trebuie să dispună dacă e amendă penală sau închisoare (…) De 10 ani și jumătate de când sunt eu aici, nu am avut sesizări despre așa ceva”, ne-a spus comisarul – șef al Gărzii de Mediu Covasna.   

Și reprezentanții IPJ Covasna spun că până în prezent nu au primit sesizări referitoare la astfel de cazuri. În schimb, în urmă cu doi ani, autoritățile locale, împreună cu polițiștii din cadrul Postului de Poliție Reci și comisarii de Mediu au derulat o acțiune pe linie de prevenție în zona rezervației.  

„Nu au fost făcute sesizări la Postul de Poliție Reci, nici în trecut nu au fost făcute (…) În anul 2022 au fost activități de prevenire derulate de Postul de Poliție Reci, împreună cu Garda de Mediu și reprezentanți ai autorităților locale, în areal (…) Zona respectivă este în custodia Ministerului Mediului”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna, agent șef de poliție Gabriela Dinu.

Seva de mesteacăn are o lungă istorie de utilizare în multe culturi, fiind prețuită pentru proprietățile sale revitalizante și este considerată un tonic natural, care ajută la restabilirea stării de bine. Conține electroliți precum potasiu, magneziu și calciu, care joacă un rol crucial în menținerea unui echilibru adecvat al fluidelor în organism.

Mestecănișul de la Reci, aflat la o distanță de circa 15 km de Sfântu Gheorghe, este cea mai întinsă arie naturală protejată din județul Covasna, cu o suprafață de peste 2.100 ha, fiind considerat sit de importanță comunitară.

În incinta Rezervaţiei trăiesc specii rare de flori, protejate prin lege, cum ar fi laleaua pestriţă, denumită şi „floarea de şah” datorită pătrăţelelor violacee şi albe ordonate pe petale. Totodată, în iazurile de la Reci cresc nuferi albi, iar mlaştinile din rezervaţie reprezintă locul de întâlnire, dar şi ultimul popas al stolurilor de berze care pleacă în ţările calde. Tot aici vieţuieşte broasca albastră – o specie rară, însă pădurea nu este lipsită de păsări de pradă, cum ar fi şoimii sau ulii.

Unicitatea rezervaţiei este dată de substratul geologic, compus din nisipuri aluvionare cu aspect de dune, dar şi de mestecenii albi care creează decoruri superbe pentru amatorii de fotografii.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio