Președintele USR, Cătălin Drulă, despre autostrada A13 Brașov – Târgu Secuiesc – Bacău: „Sper că acum, la relansarea licitației, se va ține cont de ce vor oamenii din zonă”
Președintele USR Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, a fost prezent în acest sfârșit de săptămână în județul Covasna, unde s-a întâlnit cu membrii formațiunii județene. Vineri, acesta a fost invitat în studioul We Radio (VIDEO integral AICI), și a vorbit, printre altele, despre situația politică din județul Covasna, unde USR are doi primari (la Întorsura Buzăului şi Valea Mare), dar și despre autostrada A13 Brașov – Târgu Secuiesc – Bacău.
Nemulțumiți de modul în care a fost proiectată autostrada, o parte dintre localnicii celor două localități pe care aceasta ar urma să le tranziteze au protestat săptămâna trecută, marți, la sediul CNAIR București. În total, 1.770 de semnături au fost strânse din localitățile Hărman – județul Brașov și Ilieni – județul Covasna, fiind înaintată o petiție către Comisia Europeană prin care locuitorii cer încă o dată modificarea lucrărilor, așa cum au fost ele proiectate inițial.
Miercuri, Compania de Autostrăzi a anunțat că a scos din nou la licitație finalizarea studiului de fezabilitate necesar construcției șoselei de mare viteză, după ce contractul precedent a fost reziliat la începutul toamnei, pe motiv că fostul proiectant nu a putut acoperi costurile cu investigațiile geotehnice.
Cătălin Drulă, care este și președintele Comisiei pentru Transporturi din Camera Deputaților, a declarat, la We Radio, că recent a avut loc o întâlnire cu primarii celor două localități afectate, însă de la discuții au lipsit reprezentanții CNAIR. Fostul ministru a catalogat absența acestora din urmă ca pe „o formă de sfidare a Comisiei”.
„Aici au fost niște întârzieri foarte mari. Pe la începutul acestui an, firma respectivă a zis: noi nu mai facem față, vrem să ieșim din contract. Domnul Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, are tendința să amâne ruperea pisicii până în ceasul al 13-lea. Au trecut 11 luni de la acel anunț, făcut în ianuarie de firma Search Corporation, care făcea acel Studiu de Fezabilitate. Abia după 11 luni s-a reziliat contractul, se reia licitația, mai durează până se semnează un nou contract, deci, practic, vreun an pierdut pentru proiect. Am făcut recent o audiere cu cetățenii din Hărman și Ilieni, i-am invitat pe primari, au venit, iar oamenii și-au prezentat nemulțumirile legate de traseu. Din păcate, cei de la CNAIR nu au fost prezenți, ceea ce e o formă de sfidare a Comisiei, dar probabil nu le-a dat voie Grindeanu. Cât am fost eu ministru, până în 8 septembrie anul trecut, știu că au existat discuții în companie, dar nu se aleseseră traseele, traseul s-a ales cândva prin ianuarie anul acesta, a fost singurul lucru care s-a întâmplat înainte ca acel contract să se blocheze. Într-adevăr, pare că sunt semne mari de întrebare despre cum afectează intravilanul acelor localități și ar fi o variantă care ar fi mai bună. Eu sper ca în contractul ăsta nou, când o fi, pentru că abia s-a lansat licitația, să fie tratată serios această problemă”, a declarat Cătălin Drulă.
Acesta a afirmat că responsabilitatea pentru soluționarea problemei aparține Ministerului Transporturilor, și și-a exprimat speranța că odată cu relansarea licitației pentru Studiul de Fezabilitate se va ține cont de solicitările locuitorilor din zonele afectate. Cătălin Drulă este de părere, însă, că o parte din vină o poartă primarii, care „nu sunt atenți la astfel de proiecte de infrastructură mare”.
„Pe primari acum i-am văzut activi, dar probabil că au și ei o parte de vină, că la momentul în care ar trebui să vorbească se cam complac, și nu sunt atenți la astfel de proiecte de infrastructură mare, națională. După ce lumea a început să facă scandal, s-au activat și ei, dar până atunci au fost foarte lenți. Principala responsabilitate e la Minister, și sper că acum, la relansare, să se țină cont de ce vor acei oameni și, mai mult decât atât, să existe o secțiune, cât este relief ușor – Sfântu Gheorghe și, apoi, până spre Târgu Secuiesc – care să fie livrată mai repede. E mult mai ușor să faci un Studiu și o bucată de autostradă pe zona ușoară, pe Oituz și spre Bacău, pentru trecut munții o să fie o chestie complicată, dar ar trebuit etapizat. Așa am făcut cu autostrada A8, cealaltă trecere a Carpaților Orientali, unde am prins în PNRR două capete, pentru că logica a fost: hai să începem undeva. (…) Cred că ar fi o strategie bună. E un relief ușor, sunt câteva cursuri de apă care trebuie traversate fără să pună probleme, dar trebuie ales un traseu decent care să țină cont de oameni”, a declarat Cătălin Drulă.
În forma actuală, o parte din cei 76 de kilometri ai autostrăzii care va străbate județul Covasna ar urma să treacă la mai puțin de 200 de metri de localitățile Ilieni și Dobolii de Jos, față de planul inițial anunțat în 2019, conform căruia șoseaua de mare viteză ar fi trebuit să treacă prin zona Prejmer.
De la sfârșitului lunii ianuarie a acestui an, locuitorii celor două comunități au semnalat în repetate rânduri, către forurile naționale și internaționale, că ar exista nereguli grave în proiectarea autostrăzii, susținând că aceasta este singura șosea de mare viteză „proiectată confidențial în secolul XXI”.
Primarul din Ilieni, Fodor Imre: „Sper că o să se lămurească aceste lucruri și o să fim cu toții mulțumiți de varianta finală”
Contactat telefonic, primarul din Ilieni, Fodor Imre, ne-a declarat că în cadrul discuțiilor de săptămâna trecută din Comisia pentru Transporturi, locuitorii din Hărman și Ilieni au solicitat reluarea procedurii de la zero, reanalizarea variantelor inițiale de traseu și realizarea analizei multicriteriale a acestora, în scopul găsirii variantei optime pentru construcția autostrăzii.
„Se pare că acum în Comisie au fost ascultate doleanțele celor două localități. Solicitarea mea era să se reia toată procedura de la punctul zero, deci să se facă și analiza multicriterială, nu numai Studiul de Fezabilitate. S-a întocmit un proces-verbal în acea ședință, care se va transmite la CNAIR, sper că se va analiza și vedem ce o să fie. Singura chestiune este cu acea transparență, nu se discută despre acea confidențialitate. (…) Marea frustrare a celor două localități a fost faptul că acest traseu a fost schimbat după un an și jumătate. Comunicările au fost aiurea, în răspunsurile la acele petiții formulate în ianuarie nu s-a discutat despre acea reacție a mea formulată în scris către CNAIR. Sper că o să se lămurească aceste lucruri și că o să fim cu toții mulțumiți de acea variantă finală. Asta e foarte important, ca oamenii să se liniștească, pentru că în prezent trăiesc într-o nesiguranță. Problema este foarte, foarte delicată”, ne-a spus edilul.
Amintim că în luna februarie a acestui an, localnicii au întocmit o petiție pe care au transmis-o Ministerului Transporturilor, în care precizau că impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei şi disconfortul care va fi creat prin construirea autostrăzii pe acest traseu este unul uriaş. Oamenii arătau că în varianta actuală vor fi afectate zonele pe care se desfăşoară activități agricole și de creştere a animalelor și, astfel, se va crea „o serioasă barieră fizică în desfăşurarea acestor activităţi tradiționale”. În plus, în textul petiției se arăta că mai multe locuințe vor trebui efectiv mutate pentru a face loc drumului.
Localnicii se arătau nemulțumiți de faptul că nu au avut posibilitatea dezbaterii și formulării unor opinii pe marginea acestui subiect, care să ajungă ulterior la factorii decizionali, întrucât nu au fost publicate documente în acest sens pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Conform actualului proiect, din cei 162 km ai viitoarei autostrăzi, 76 km trec prin judeţul Covasna. Șoseaua de mare viteză ar urma să intre în judeţ în zona Dobolii de Jos şi să străbată teritoriile a 15 localităţi, respectiv Ilieni, Sfântu Gheorghe, Ozun, Reci, Ghidfalău, Moacşa, Boroşneu Mare, Dalnic, Cătălina, Târgu Secuiesc, Turia, Sânzieni, Lemnia, Mereni şi Breţcu.
La începutul anului, CNAIR a anunţat, printr-un comunicat de presă, că translatarea spre est a traseului viitoarei autostrăzi A13 Braşov-Bacău – modificarea care a stârnit nemulţumirea locuitorilor – s-a făcut cu acordul Consiliului Judeţean Covasna. Reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Braşov au transmis la vremea respectivă că traseul a fost stabilit după ce s-a discutat cu toate primăriile din zonă, precum şi cu Consiliul Judeţean Covasna.
(Ioana Ardeleanu)