
Președintele Consiliului Județean Covasna despre problema urşilor: „Nu vrem ca noi să trăim înăuntrul gardului electric, ci am vrea ca urșii să stea în pădure”
O delegație a Comisiei pentru Petiții din cadrul Parlamentului European s-a aflat marți în vizită de lucru în județul Covasna, ocazie cu care la sediul Consiliului Județean Covasna a avut loc o ședință pe tema problemei urșilor, la care au luat parte, pe lângă europarlamentari şi reprezentanții autorităților locale și județene, și ministrul Mediului, Tánczos Barna, dar şi victime ale atacurilor unor urşi.
Membrii Comisiei au analizat petiția prin care președinții Consiliilor Județene Covasna, Harghita, Mureș și Brașov au atras atenția factorilor decizionali de la Bruxelles asupra problemelor cauzate de populația de urs brun din România.
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a subliniat în cadrul ședinței că populația urșilor bruni din județ este de 2,5 ori mai mare decât poate suporta arealul natural, punând în pericol siguranța oamenilor și a bunurilor acestora, și a solicitat stabilirea unor măsuri concrete de prevenire și intervenție.
„Două treimi din populația ursului brun din Uniunea Europeană trăiește în România, iar două treimi dintre urșii din România trăiesc în 4 județe din Curbura Carpaților: Harghita, Covasna, Mureș și Brașov. Nu vrem altceva decât ceea ce funcționează în mai multe state din Uniunea Europeană unde sunt efective de urs brun, precum Slovenia, Croația, Suedia, Finlanda, unde anual se aprobă o cotă de intervenție de 10-12% din populația de urs brun. Ceea ce am cerut noi este revenirea la practica de a aproba cotă de prevenție, pe lângă cota de intervenție rapidă (…) Din această problematică a urșilor s-a creat în ultimii ani o chestiune sentimentală, dar trebuie văzut faptul că în ultimii ani urșii s-au înmulțit, cel puțin s-a dublat efectivul, și vedem în fiecare zi sau în fiecare săptămână cum vin tot mai aproape de comunitățile locale. Am prezentat secvențe clare, video, cum intră ursul în cafenea la ora 9 dimineața, (…) am prezentat secvențe cum urșii aleargă pe stradă și copiii țipă de frică după ce au văzut un urs de 300 kg cu gheare de 8-9 cm. Pentru noi, cea mai importantă este viața oamenilor și apărarea bunurilor. Nu noi vrem să trăim înăuntrul gardului electric, ci am vrea ca urșii să stea în pădure”, a mai spus Tamás Sándor.
La rândul său, prefectul Ráduly István a arătat că în județul Covasna sunt în total 180.000 de hectare de pădure, iar habitatul unui urs este de cel puțin 300 de hectare, astfel că, în mod normal, ar exista spațiu suficient pentru cel mult 600 de urși. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, în pădurile din regiune există cel puțin 1.600 de urși.
„În județul Covasna se va putea vorbi despre coexistența pașnică dintre om și urs, dacă numărul de indivizi va fi în concordanță cu spațiul fizic existent (180.000 ha – 600 urși) – pentru asta trebuie elaborată o metodă. Există două soluții: fie trebuie să relocăm o mie de urși, dar pentru asta ar fi nevoie de aproximativ 300.000 de hectare de pădure, fie să reducem numărul urșilor într-un fel sau altul. În această regiune trăiesc oameni curajoși, dar există un proverb ancorat adânc în experiența lor de viață: cu ursul nu e de joacă! De aceea trebuie să reintroducem gestionarea rațională a vânatului, de aceea trebuie să reducem șansele de întâlnire între om și urs, pentru că, fără excepție, fiecare întâlnire constituie pericol de moarte”, a spus prefectul.
În opinia sa, vizita delegației Comisiei Parlamentului European pentru documentarea în teren reprezintă un pas important în soluționarea problemei.
„Cu siguranță nu se va rezolva de azi pe mâine, dar avem în spate o echipă de specialiști cu care putem să revenim pe făgașul normal”
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, a declarat, printre altele, că România „merge mai departe cu planul de acțiune pentru ursul brun”, care reprezintă un pachet complex de măsuri, care are la bază studii științifice, și care cuprinde intervenția imediată în caz de urgență, asigurarea gardurilor electrice și introducerea unor cote de prevenție în zonele de risc.
„Am avut ocazia astăzi, prin petiționari, să prezentăm problema reală cu care se confruntă comunitățile din cele 4 județe (…) Sunt convins că membrii Comisiei, care au făcut această vizită în România, nu au avut posibilitatea să se informeze cu privire la aceste aspecte ale vieții, ale realității din România. Din Comisie au făcut parte inclusiv deputați din Bulgaria sau România care știu cu ce se confruntă fermierii din Europa de Est, în cazul urșilor, lupilor, dar sunt în continuare europarlamentari care nu au avut de unde să știe ce înseamnă această problemă (…) Mergem mai departe cu planul de acțiune pentru ursul brun, un plan de acțiune care are la bază studii științifice, comandate de la institute cu prestigiu internațional, cum sunt Universitatea Transilvania, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS). Mergem mai departe cu un pachet de acțiuni de intervenție, prevenție, de protejare a culturilor cu garduri electrice, de intervenție imediată acolo unde este nevoie. Acest pachet complex va duce pe termen mediu și lung la o stabilizare, la o rezolvare a problemei și la un echilibru. Cu siguranță nu se va rezolva de azi pe mâine, dar avem în spate o echipă de specialiști cu care putem să revenim pe făgașul normal”, a declarat ministrul Tánczos Barna.
„Ce așteptăm noi de la Bruxelles este să sprijine aceste decizii ale Guvernului, ale Ministerului Mediului”
La rândul său, europarlamentarul Vincze Loránt a subliniat că viața oamenilor trebuie protejată, iar în acest sens trebuie adoptate măsuri ferme.
„Văd în ochii colegilor mei care vin din diferite părți ale Europei, chiar nu s-au gândit că problema este atât de gravă (…) Au putut să vadă cei prezenți că într-adevăr ne confruntăm cu o problemă reală, una care arată mult mai mult decât la o primă vedere dintr-un scurt articol sau la televizor (…) O certitudine există: viața oamenilor trebuie protejată, și pentru acest lucru trebuie adoptate măsuri. Nu putem lăsa lucrurile să continue cum s-a întâmplat după 2016 când nu a mai existat o cotă de prevenție. Toată lumea simte că e nevoie de intervenție, iar specialiștii de la Universitatea din Brașov care au fost prezenți au venit cu noi argumente care pot să stea la baza deciziilor politice. Ce așteptăm noi de la Bruxelles este să sprijine aceste decizii ale Guvernului, ale domnului ministru Tánczos Barna, care tind să apere viața umană, și să accepte derogările de la Directiva Habitate care spune că ursul este o specie strict protejată, nu poate fi vânată, dar în România avem regiuni cu suprapopulație de urși, ceea ce înseamnă că trebuie să adresăm această problemă”, a spus europarlamentarul.
Acesta a precizat că problema urșilor poate fi soluționată fie prin relocare, fie prin vânătoare, menționând, însă, că prima dintre soluții „nu prea funcționează”, astfel că România așteaptă susținerea țărilor membre ale UE.
„Relocarea nu prea funcționează, în România nu există spații unde ursul poate fi relocat, iar domnul ministru al Mediului, din câte știu, s-a adresat tuturor colegilor săi miniștri ai țărilor membre Uniunii Europene că e dispus să le ofere urși, dar niciunul dintre ei nu a răspuns pozitiv. Acest lucru ne arată că România este, probabil, țara unde sunt cei mai mulți urși, dar nu putem să rămânem singuri cu această problemă, așteptăm o solidaritate, o susținere pentru acele măsuri pe care specialiștii le consideră necesare”, a mai spus Vincze Loránt.
Un proiect de Ordin privind aprobarea nivelului de prevenţie şi de intervenţie pentru prevenirea pagubelor şi a accidentelor produse de specia urs, prin care se propune acordarea unor derogări pentru vânătoarea a 426 de urși, se află în dezbatere publică însă este criticat de către reprezentanții asociațiilor de mediu.
Organizaţia Agent Green a atras atenţia, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului, că documentul „conţine erori crase din punct de vedere legal, ştiinţific şi moral, de la prima până la ultima pagină” şi a solicitat retragerea acestuia.
(Ioana Ardeleanu)