Ştiri locale

Pliante în 19 limbi pentru a promova kürtőskalács-ul

Consiliul Judeţean Covasna, care a demarat în urmă cu aproape trei ani o campanie de promovare a kürtőskalács-ului, deliciosul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars, a tipărit pliante în 19 limbi pentru a populariza istoricul, modul de preparare a acestei specialităţi culinare, precum şi produsele înrudite cu acesta.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că originea acestui produs tradiţional este foarte veche, însă prima reţetă datează din anul 1784 şi provine din actualul judeţ Covasna, fiind consemnată de către contesa Mikes Maria din Zăbala.

Publicitate

Potrivit acestuia, mai mulţi specialişti, care au refăcut „arborele genealogic” al kürtőskalács-ului, au descoperit că acesta are nouă „verişori” în Europa. Printre ei, Baumkuchen, o specialitate răspândită în Germania, Sakotis, Gâteau a la broche sau Sekacz, un desert popular în Lituania, Franţa şi Polonia, Prugeltorte sau Prugelkrapfen din Austria, Spettekaka din sudul Suediei, Trdlo, Trdelnik sau Trdelnice din Cehia şi Slovacia şi Baumstriezel, o specialitate populară în satele săseşti din Transilvania.

Pliantele, care conţin şi imagini, au fost tipărite în limbile română, maghiară, germană, engleză, franceză, poloneză, rusă, olandeză, italiană, cehă, slovacă, sârbă, portugheză, spaniolă, bengali, chineză, japoneză, arabă şi ebraică.

Festival al kürtőskalács-ului la Sfântu Gheorghe

Tamás Sándor a mai spus că la sfârşitul acestei luni, la Sfântu Gheorghe va fi organizat un festival dedicat colacului secuiesc.

„Aşteptăm turiştii cu un val de dulciuri în ţinutul secuiesc. 90% dintre turiştii care vizitează judeţul Covasna sunt de naţionalitate română şi vin aici nu pentru micii de la Kaufland, ci pentru kürtős, pentru ciorba de cartofi cu tarhon şi palinca bună. (…) Demersul nostru este de a promova acest produs sută la sută secuiesc şi de a face cu ajutorul acestuia un brand al ţinutului secuiesc”, a spus acesta.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Grüman Róbert, a precizat că festivalul, care va avea loc pe 30 septembrie – 1 octombrie, va fi organizat sub egida „Anului turismului în judeţul Covasna”, iar la concursul de preparat kürtőskalács se pot înscrie, până pe 15 septembrie, firme specializate din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Concursul va avea două runde, participanţii trebuind să prezinte juriului un kürtőskalács preparat după reţeta tradiţională şi unul după o reţetă proprie.

„Ne dorim să găsim cel mai bun kürtős al anului 2017, iar acest titlu să fie o referinţă şi să ajute la creşterea calităţii produsului”, a declarat Grüman Róbert.

Preşedintele juriului va fi maestrul cofetar Farkas Ferenc din Sfântu Gheorghe, care în ultimii ani a obţinut în mod constant locul I la prestigiosul concurs „Gastropan”.

„Kürtős” în limba maghiară înseamnă burlan sau horn, iar denumirea colacului provine de la asemănarea cu aceste obiecte.

În zilele de sărbătoare, kürtős-ul nu lipseşte de pe mesele secuilor, iar mulţi oameni îşi câştigă banii pentru traiul de zi cu zi din vânzarea acestui produs tradiţional.

Spre exemplu, în localitatea Sântionlunca din judeţul Covasna, ce străjuieşte DN 11, unul dintre cele mai importante drumuri naţionale ce fac legătura între Ardeal şi Moldova, colacii secuieşti se prepară sau se vând aproape la fiecare poartă.

Locuitorii zonei au intrat chiar într-un fel de competiţie pentru a prepara cel mai mare colac secuiesc. Startul l-au dat în 2007 locuitorii comunei Ozun, care au preparat un kurtos lung de 2,5 metri cu ocazia zilelor localităţii, iar în 2009 au preparat un colac lung de 10 metri, dar în acelaşi an vecinii lor din Sântionlunca au copt unul şi mai mare, de 14 metri. Recordul absolut l-au stabilit, însă, în 2011 locuitorii comunei Ruseni, din apropierea municipiului Târgu Secuiesc, cu un colac secuiesc lung de 16,5 metri.

(Agerpres)

Publicitate
Publicitate
banner we radio