Ştiri locale

Planurile noului mandat pentru conducerea Consiliului Judeţean Covasna

A trecut mai bine de o lună de la constituirea noului Consiliu Județean, iar președintele Tamás Sándor a vorbit despre cele mai importante proiecte aflate pe agenda instituției în perioada următoare.

Într-o conferință de presă, acesta a precizat că în următoarea perioadă se va acorda o atenție sporită serviciilor care nu au lucrat destul de eficient.

Publicitate

Prioritare vor rămâne și în acest nou mandat proiectele europene aflate în derulare, dar și cele guvernamentale și cele derulate din fonduri proprii.

„Munca celor de la Biroul de Achiziții Publice, Juridic, Tehnic este bună, însă timpul de percutare a fost puțin mai lent și vrem să accesăm acest lucru. Nu întâmplător, pentru că avem foarte multe proiecte europene în derulare, avem proiecte guvernamentale și, desigur, la acestea se adaugă și proiectele pe care le avem în finanțare proprie. În plus, în 2021 începe un nou ciclu financiar, deci vrem ca pe lângă tot ceea ce am făcut până acum, să întărim partea de programe europene, guvernamentale și derularea lor. La programe guvernamentale, pe lângă PNDL, s-a deschis o poartă foarte mare acum două luni de zile și în ceea ce înseamnă Compania Națională de Investiții, deci avem ce căuta la Bruxelles și București în ceea ce înseamnă investiții. Menirea noastră este de a ajuta și colabora cu Consiliile Locale, mai ales cu cele din mediul rural, pentru că cele din mediul urban au specialiștii lor. Vrem să ajutăm UAT-urile comunale din județ”, a spus Tamás Sándor.

„Vrem să dezvoltăm județul, iar pentru asta avem nevoie de o strategie de dezvoltare pe 10 ani”

Despre planuri și proiecte a vorbit și noul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Jakab István Barna.  

Deși la cei 29 de ani ai săi este cel mai tânăr ocupant al acestei funcții din istoria instituției, vicepreședintele are planuri mari pentru dezvoltarea județului, care vor include soluții inteligente și vor pune accent pe protecția mediului. Pentru asta, însă, este nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen lung.  

„Strategia de dezvoltare va fi pentru perioada 2021-2030, adică nu ne gândim doar la un plan pentru 5 ani, ci pentru 10 ani. Până acum am avut Planul Potsa, care expiră la sfârșitul anului și vrem să îl reînnoim. Vine și următorul ciclu de finanțare europeană și vrem să ne pregătim și pentru asta. Trebuie să știți că nu putem accesa fonduri europene pentru obiecte care nu sunt prezente în strategia județului, este foarte important, deci noi trebuie să gândim strategia până în 2030 astfel încât să putem accesa cât mai multe fonduri europene. Un alt punct foarte important este turismul, unde pe lângă faptul că vom continua toate proiectele începute, ne vom concentra și pe faptul că se construiește Aeroportul de la Ghimbav și că se va construi autostrada. Tot în strategie trebuie să punem accent pe protecția mediului. Acum trebuie să ne gândim foarte serios, să respectăm normele europene, pentru că pe plan național nu stăm foarte bine la punctul acesta, dar pe plan județean vrem să depunem un efort cât mai mare pentru a satisface toate normele”, a spus vicepreședintele.

Mai puține hârtii în instituțiile subordonate și digitalizarea administrației publice

Jakab István Barna, care odată cu preluarea mandatului a primit în subordine Direcția Economică, Direcția de Urbanism, și Biroul de Achiziții publice din cadrul Consiliului Județean, a vorbit și despre o reformă a administrației publice în ceea ce privește debirocratizarea și renunțarea la procedurile inutile care nu fac altceva decât să îngreuneze soluționarea problemelor cetățenilor.

„Trebuie ca această strategie de dezvoltare să aibă în vedere implementarea soluțiilor inteligente, smart. La capitolul ăsta ne gândim la (…) reducerea hârtiilor în Consiliul Județean și în toate subunitățile aparținătoare, dar și în toate primăriile din județ. Vrem ca în interiorul Consiliului Județean, până în 2030, să realizăm tot ce este posibil în mod digital, dar vrem și ca oamenii să poată să depună cereri prin comunicare mobilă. (…) Al doilea aspect foarte important este optimizarea funcționării Consiliului Județean, ceea ce presupune formarea profesională a funcționarilor publici atât din Consiliu, cât și din toate primăriile din județ (…) Se spune că ai atâția bani cât poți cheltui, adică degeaba are Consiliul Județean foarte mulți bani în cont, dacă nu reușim să îi valorificăm. Pentru asta trebuie să avem oameni foarte bine formați pe plan economic, și pe planul achizițiilor publice, dar și procedurile trebuie să fie la fel de eficiente”, a precizat vicepreședintele.

În cele 12 instituții subordonate, Consiliul Județean Covasna are în prezent un număr total de 1.930 de salariați, marea majoritate (953) fiind angajați ai Spitalului Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe și ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (581), iar în aparatul de specialitate al Consiliului sunt angajate 100 de persoane.

Mai multe drumuri județene „smart”

Tot la capitolul „soluții inteligente” intră și proiectele de infrastructură, care ar urma să pună un mai mare accent pe protecția mediului dar și pe siguranța traficului.

„Vrem să avem drumuri inteligente, ceea ce ar însemna iluminare cu panouri solare, cu aprindere inteligentă, fapt care are și o latură de protecție a mediului. Vrem să avem treceri pentru pietoni inteligente pe drumurile județene, stații de autobuz inteligente care să arate când vine următorul mijloc de transport. De asemenea, vrem să monitorizăm toate drumurile județene, să avem sisteme inteligente care recunosc numerele de înmatriculare ale mașinilor, care măsoară viteza, și așa mai departe”, a mai spus Jakab István Barna.

Unul dintre proiecte ar fi modernizarea Drumului Județean 114 Lemnia-Sânzieni, care ar urma să devină „un drum smart, verde”, cu sisteme de monitorizare a traficului, treceri pentru pietoni inteligente, și pe lângă care să fie realizată și o pistă pentru biciclete.

Master plan pentru dezvoltarea localităților covăsnene din mediul rural

Idei și planuri sunt și în ceea ce privește localitățile din mediul rural. Tamás Sándor afirmă că aproximativ jumătate dintre acestea nu sunt în prezent racordate la rețeaua de apă și canalizare. În acest sens, Consiliul Județean își propune în continuare atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea satelor și comunelor covăsnene.

„Pe lângă tot ceea ce am făcut până acum, întărim partea de dezvoltare și de atragere de fonduri pentru că sunt din ce în ce mai multe posibilități, nu doar la Programul Operațional Regional, ci și în alte ramuri ale fondurilor europene. De pildă, la sistemele de apă și apă uzată, unde cam jumătate din mediul rural nu este racordat. Noi am conceput și întocmit master planul pentru aceste localități, sunt 27 de unități administrativ teritoriale, ceea ce înseamnă mult mai multe localități, deci anul viitor putem câștiga un proiect european pe POIM, care valorează peste 100 de milioane de euro, pentru dezvoltarea mediului rural, inclusiv a satelor care aparțin de orașe sau municipii. Până la finalul anului se mai pot cere din partea primăriilor modificări la acest master plan. De pildă, municipiul Târgu Secuiesc a avut încă idei și am pus încă 23 de străzi față de ce am avut anul trecut”, a explicat președintele Consiliului Județean Covasna.

Nu va rămâne pe dinafară nici turismul, greu încercat în ultimele luni, odată cu apariția pandemiei. Tamás Sándor, spune că în cel mai fericit scenariu, acest domeniu ar putea fi relansat abia de la mijlocul anului viitor.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio