O distilerie din Sfântu Gheorghe, premiată la concursuri internaţionale, introdusă în circuitul turistic
O mică distilerie din municipiul Sfântu Gheorghe, premiată la prestigioase concursuri europene de profil, a fost introdusă în circuitul turistic, oaspeţii putând vedea aici întregul proces de fabricare a pălincii.
Proprietarii distileriei, Füstös Imre şi Dezső Tibor, au început să facă pălincă în urmă cu aproape cinci ani, iar de atunci şi până acum au experimentat aproape 20 de sortimente de pălincă din fructe şi au câştigat câteva zeci de medalii.
Instalaţia de distilare au cumpărat-o din străinătate şi au ales-o după un principiu devenit pentru ei „literă de lege” – să păstreze şi să aducă în pahar cât mai mult din gustul şi aroma fructului.
„Am început să facem pălincă din hobby în 2011-2012, nu pentru ca să câştigăm bani din asta, amândoi avem alte activităţi cu care ne ocupăm. (…) Primul lucru la care ne-am gândit a fost să ne iasă ceva bun, curat şi de calitate, fără compromisuri. (…) Nu putem încă să o numim afacere, e tot mai mult un hobby în care am investit foarte mult timp şi bani. Instalaţia am cumpărat-o din Germania, de la o firmă cu o tradiţie foarte veche în producerea de aparate de distilat. E din cupru, arată foarte bine, e spectaculoasă, spun şi cei care ne vizitează”, a declarat Füstös Imre.
Cei doi spun că au vizitat multe distilerii din Europa înainte de a alege utilajul şi au făcut şi cursuri de arbitraj, învăţând de la cei mai buni specialişti care sunt defectele unei băuturi şi care sunt cauzele acesteia.
„Uneori trebuie să te întorci până la fruct sau până la livadă ca să identifici cauza. (…) Trebuie să pleci din start cu ceva foarte bun. În unele zone este o tradiţie, fructele bune le vinzi la piaţă sau faci o dulceaţă şi ce nu poţi valorifica altfel, hai să faci o pălincă. Noi cumpărăm fructele în lădiţe, nu vrac, nu distruse, nu tocate, se spală, se separă sâmburii, frunzele, codiţele, efectiv intră la distilare numai pulpa de fructe, ca piureul pentru bebeluşi. (…) Fructele sunt o sursă relativ scumpă de alcool şi atunci noi considerăm că trebuie să avem grijă să nu stricăm la fiecare etapă ce a pus natura în fruct şi să facem în aşa fel încât să ajungă în pahar cât mai mult din gustul şi aroma acestuia”, a mai spus Füstös Imre.
Cei doi prieteni fac cantităţi mici de pălincă, iar ambiţia lor este ca toate sortimentele pe care le produc, fie clasice, din prune, struguri, gutui, pere, mere sau vişine, fie mai puţin obişnuite, din scoruşe sau pere pădureţe, să fie medaliate.
„Bronz înseamnă că produsul nu are absolut niciun defect de distilare, este din punct de vedere tehnologic corect făcut, se recunosc mirosul şi gustul fructului şi este plăcut la consum, nu are influenţe străine, deranjante. O medalie de bronz la un concurs serios este deja un rezultat foarte, foarte bun. O medalie de argint înseamnă că ai nimerit un soi aparte, că ai făcut ceva peste medie, iar ca să obţii o medalie de aur trebuie să fie întrunite foarte multe lucruri ca să îţi iasă un produs complex. (…) E ca şi la vin, un vin de calitate foarte bună poţi face constant în fiecare an, dar un vin excepţional, numai atunci când te ajută şi natura. Noi suntem foarte mulţumiţi de rezultatele pe care le-am obţinut şi suntem mândri că am adus medalii pentru România de la cele mai bune concursuri de distilate din Europa. În fiecare an am avut 7-9-11 premii. Ţelul nostru a fost şi este să ajungem cât mai sus în topul european şi să încercăm să redăm prestigiul pălincii”, a mai spus acesta.
Füstös Imre e de părere că România are un potenţial foarte mare şi că producătorii de pălincă din ţara noastră ar trebui să aibă curajul să participe la competiţii internaţionale pentru a-şi cunoaşte valoarea şi a se face cunoscuţi.
„Sperăm să fim cât mai mulţi, cu rezultate cât mai bune şi cât mai mulţi din branşa aceasta să încerce să pună ştacheta de calitate cât mai sus. Probabil au calitate, dar atunci să aibă curajul să meargă la concursuri să se măsoare. Spre exemplu, la un important concurs din Austria, România a ajuns cu un singur concurent, cu noi, pe locul patru şi ne-am fi bucurat să fim mai mulţi, pentru că din alte ţări au fost şi 20 de participanţi. Şi noi, dacă mergem 5-10, cu produse bune, atunci medaliile se adună şi poate ajungem pe o poziţie şi mai sus”, spune Füstös Imre.
Oricine doreşte poate vizita mica distilerie din Sfântu Gheorghe, devenită deja o atracţie turistică.
„Suntem bucuroşi de oaspeţi, în sezonul de fructe suntem aproape totdeauna aici. Se poate vizita tot fluxul, nu avem niciun colţişor sau secret ascuns, putem arăta, putem povesti, vă arătăm premiile. Când lucrăm, vă arătăm şi cum se distilează, începem din iulie cu primele fructe, cireşe, vişine şi până în noiembrie, cu gutuile, care sunt ultimele fructe”, a spus acesta.
Cei doi covăsneni vor să lanseze în viitor şi o gamă de produse maturate în butoaie făcute din lemn de măr, prun, vişin etc., deci din esenţa lemnoasă specifică fiecărui fruct.
Anul 2017 a fost declarat oficial de Consiliul Judeţean „Anul turismului în judeţul Covasna”, iar în oferta turistică au fost incluse şi obiective mai puţin convenţionale, cum ar fi ateliere meşteşugăreşti, fabrici de îmbuteliere a apei minerale şi gospodării rurale unde se prepară pâine tradiţională pe vatră sau kürtöskalács, gustosul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars.
Loading ...
