„Miercurea sirenelor” – ce înseamnă fiecare alarmă și cum recunoaștem pericolul pe care îl semnalează?

Războiul din Ucraina, cutremurele din Turcia și Siria, dar și inundațiile din ultimele zile produse în Timiș, amintesc că oricând România se poate confrunta cu o situație de criză, astfel că populația trebuie să fie pregătită și, mai important, să înțeleagă semnalele care pot fi transmise de autorități, pentru a se putea adăposti la timp.

Miercuri, între orele 10:00-11:00, sirenele din toată țara vor fi acționate în cadrul exercițiului „Miercurea sirenelor”, coordonat de Departamentul pentru Situații de Urgență, pentru verificarea funcţionării sistemelor de alarmare a populației.

Există 4 semnalele de alarmare a populaţiei, respectiv alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei. Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepția sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.

Prealarma aeriană – este prima dintre cele două alarme aeriene si avertizează populația despre un pericol aerian relativ îndepărtat. Sunetul se compune din 3 impulsuri a câte 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele, altfel spus 3 sunete lungi cu pauze între ele.

Alarma aeriană avertizează populația despre iminența unui dezastru sau atac aerian în localitatea respectivă. Sunetul se compune din 15 impulsuri a câte 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele, altfel spus 15 sunete scurte cu pauze scurte între ele.

Alarma la dezastre previne populația asupra unui dezastru natural. Sunetul se compune din 5 impulsuri a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.

Încetarea alarmei: înștiințează populația că pericolul a trecut. Sunetul se compune dintr-un singur semnal, continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute.

În cadrul unei conferințe de presă, prefectul județului, Ráduly István, a explicat că astfel de teste sunt necesare pentru ca populația să știe care sunt semnalele și ce înseamnă fiecare dintre acestea.

„Scopul exercițiului nu este de a speria pe cineva, ci de a-l pregăti pentru o posibilă situație de urgență. În acest context, miercurea sirenelor are un triplu rol: în primul rând, familiarizarea populației cu acest tip de avertizare; în al doilea rând, este un exercițiu pentru personalul care operează sirenele și, în al treilea rând, testarea funcționalității sirenelor”, a declarat prefectul.

Cum acționăm în cazul unui pericol real?

Potrivit Prefecturii, într-o situație reală de dezastru, cum ar fi un cutremur, este important ca populația să nu intre în panică, să nu iasă pe coridoare sau pe scări de bloc și să nu folosească liftul, ci să se adăpostească sub o masă, un toc de ușă sau un obiect solid și să își protejeze capul. Persoanele care sunt pe stradă în momentul producerii seismului li se recomandă să nu se apropie de clădiri de pe care se pot desprinde elemente, sau care se pot dărâma.

În cazul altor dezastre naturale, cum ar fi alunecările de teren, inundațiile, fenomenele meteorologice periculoase, sau chiar radiații și accidente chimice, închideți ușile și ferestrele, opriți sistemul de aerisire și aerul condiționat, stingeți focul, închideți gazul și apa, porniți radioul sau televizorul și urmați instrucțiunile autorităților.

În caz de alarmă aeriană, stingeți luminile și gazele din locuință și adăpostiți-vă în cea mai apropiată pivniță sau adăpost antiaerian, asigurând suficiente alimente, pături, medicamente, apă potabilă, lanternă și, eventual, documentele importante. Dacă nu există un adăpost în apropiere, rămâneți în casă și îndepărtați-vă de fereastre.

În toate cazurile, dacă nu este absolut necesar, nu efectuați apeluri pentru a nu suprasolicita rețeaua! Dacă este posibil, ajutați-i pe ceilalți.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate