Ştiri locale

Managerul Spitalului Județean: „Pentru o asistență medicală normală ar trebui cel puţin să dublăm efectivul de personal la toate nivelurile”

Personalul Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe riscă să ajungă din nou în pragul epuizării, anumite secții fiind suprasolicitate din cauza volumului mare de muncă raportat la numărul insuficient de angajați. Cu toate acestea, angajările sunt blocate până la finalul anului, după ce, la mijlocul lunii iulie, Guvernul a stabilit prin ordonanță de urgență suspendarea tuturor concursurilor și examenelor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice.

Managerul spitalului, András-Nagy Róbert, afirmă că cele mai mari probleme în ceea ce privește personalul sunt, în prezent, la secția de Terapie Intensivă și la Urgență, unde există din nou „o creștere exponențială a numărului de cazuri de Covid”.

Publicitate

„Terapia Intensivă aș pune-o pe primul loc, și nu numai din punct de vedere al lipsei de personal. Terapia Intensivă este un nucleu al spitalului, fără de care nu poți să faci investigații de rezonanță magnetică la copii, de exemplu, fiindcă trebuie anesteziați, nu au voie să se miște. Noi am făcut investigații de rezonanță magnetică și la sugari, am început acum un an și jumătate și de atunci facem periodic la copiii în vârstă de câteva luni de zile, iar alții nu fac. Ne vin chiar și din Bacău (…) Urgența, la fel, și vedem iar o creștere exponențială a numărului de cazuri după Covid, și după perioada aceasta de vară, pentru că iar a crescut numărul de îmbolnăviri. Tot personalul: de la administrator și până la medic, toată lumea e suprasolicitată, pentru că Urgența este o activitate în care nu ai predictibilitate”, a declarat managerul, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit acestuia, pentru ca spitalul să poată asigura asistența medicală în condiții normale, instituția ar trebui să își dubleze, cel puțin, numărul de angajați, atât din rândul personalului medical, cât și administrativ, însă ofertele salariale îngreunează și mai mult procesul de angajare. Pe de altă parte, nici specialiștii buni nu sunt de găsit foarte ușor.

„Totul este legat de finanțare, dar pentru o asistență medicală normală ar trebui să dublăm, cel puțin, efectivul de personal la toate nivelurile, și nu doar pe partea de asistență medicală, ci și pe partea administrativă (…) Dar cum să facem noi atractiv un post, să vină un economist bun la compartimentul de contabilitate, când salariul lui este de 2.000 de lei? Registratorul medical de pe o secție are salariul mai mare decât un șef de birou, șef de compartiment administrativ, și nu este normal (…) Atragerea medicilor în zonă e un proces care este influențat de mai mulți factori, printre care atmosfera de lucru, dacă sunt sau nu proiecte în curs de derulare, dacă are cu ce să lucreze (medicamente, aparatură, etc.), sau dacă primește sau nu locuință de serviciu din partea autorităților locale. De exemplu, medicul din Satu Mare se va duce să lucreze în Satu Mare, pentru că și acolo este deficit de personal, dar beneficiile sunt altele și nu va veni în Sfântu Gheorghe. În ultimii 4-5 ani, din zona județului Covasna foarte puțini s-au specializat în Oncologie, Terapie Intensivă, Urgență, sau Chirurgie. Nici din punctul nostru de vedere nu e indiferent ce medic vine, să fie doar un nume și un cod de parafă, ci trebuie să știe ceva”, a explicat András-Nagy Róbert.

În luna mai, acesta declara într-un interviu la We Radio că unitatea medicală pe care o conduce are foarte multe posturi neocupate, inclusiv în zona administrativă, cum ar fi posturi de contabilitate, managementul calității, consiliere juridică sau resurse umane.

„Să asiguri asistență medicală de nivel înalt ar însemna ca fiecare pacient să aibă un asistent, ceea ce este un lux”

Lipsuri sunt și când vine vorba despre asistenți sau infirmieri. Directorul de îngrijiri medicale al spitalului, Molnár Enikő, a precizat că din punct de vedere calitativ, absolvenții școlilor postliceale și cei ai facultăților de asistenți medicali sunt mai slab pregătiți decât generațiile trecute.

„Lângă fiecare medic trebuie să fie și un asistent, iar pe secții se lucrează 24 de ore din 24, deci o secție mică trebuie să aibă măcar 5 asistenți ca să asigure permanența indiferent de câți pacienți sunt (…) La Terapie Intensivă, care răspunde de foarte multe lucruri, avem nevoie de cei mai buni asistenți medicali posibili, pentru că activitatea este foarte, foarte complexă. Ca să poți să asiguri asistență medicală de nivel înalt, ar însemna ca fiecare pacient să aibă un asistent, ceea ce este un lux. Un asistent la 3 pacienți ar fi un număr normal, astfel încât și pacientul să primească îngrijirea necesară, iar asistentul să poată lucra și a doua, și a treia zi, fără să fie epuizat, să aibă mintea limpede. Trebuie să avem și calitate, nu doar cantitate, dar trebuie să recunoaștem că din punct de vedere calitativ, ceea ce vine din școlile postliceale și chiar din facultățile de asistenți medicali, este mai slab decât acum 5-7 ani. Asta înseamnă că trebuie să ne ocupăm de toți asistenții care vin în spitalul nostru, să monitorizăm, să stea lângă cineva, să învețe tot ceea ce trebuie să știe la nivel de bază”, a explicat directorul de îngrijiri, Molnár Enikő.

În ceea ce privește pregătirea personalului, în ultimele luni spitalul și-a evaluat toți cei 477 de asistenți medicali, în cadrul unui program unic la nivel național, inițiat de unitatea medicală cu scopul îmbunătățirii calității serviciilor.

Molnár Enikő a declarat că evaluarea a presupus completarea unui chestionar cu 60 de întrebări din toate domeniile medicinei de bază, pe care toți asistenții l-au promovat, spitalul obținând „o medie bună”. Cu toate acestea, una dintre concluziile trase în urma testării a fost că o parte dintre asistenți nu cunosc procedurile și regulile de bază în ceea ce privește prevenirea infecțiilor nosocomiale, sau administrarea tratamentelor.

(Ioana Ardelenau)

Publicitate
banner we radio