Ştiri locale

Managerul Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe: „Fără o alocare financiară suplimentară nu văd o schimbare a sistemului sanitar”

Sistemul medical românesc nu poate fi schimbat fără o finanțare suplimentară din partea statului, dar nici fără responsabilizarea cetățenilor, este de părere managerul Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe, András-Nagy Róbert.

La capătul a doi ani marcați de pandemie, în care medicina a dovedit că are multe lipsuri, acesta a tras o concluzie legată de direcția pe care ar trebui să o urmeze autoritățile abilitate în vederea îmbunătățirii, pe viitor, a calității actului medical, și afirmă că schimbarea ar trebui să pornească de la medicina primară.

Publicitate

„Concluzia este că fără o finanțare suplimentară față de ce avem astăzi în sistem, nu văd o schimbare majoră. Trebuie remodelat sistemul, trebuie create trasee speciale pentru pacienți, centre de excelență în diferite specialități. Accesul pacienților trebuie regionalizat, iar în fiecare regiune trebuie create specialitățile critice: neurochirurgie, trombectomie, radiologie intervențională, chirurgie toracică, etc.  La fel, ar trebui remodelat și sistemul de învățământ pe partea de formare a profesioniștilor în sistemul sanitar. În momentul de față producem medici care se pierd. Sistemul are nevoie majoră de medici de Terapie Intensivă, de medici de Urgență și de medici de familie, și nu se pune accent pe pregătirea acestora (…) Medicina primară este cam la pământ, iar în acest sens cred că sistemul ar trebui să se gândească foarte serios cum suplinim acei specialiști care pot lua locul medicilor de familie (…) Cred că ar trebui să tragem niște concluzii în această privință, ar trebui o decizie cât se poate de strategică, dar fără o alocare financiară suplimentară față de ce avem astăzi, eu nu văd schimbare în sistem”, a spus managerul spitalului.

„Ar trebui o voință politică unitară”

Acesta este de părere că statul român ar trebui să pună mai mult accent pe educația sanitară și ar putea, de exemplu, să le ofere cetățenilor posibilitatea de a apela gratuit la „pachete de prevenție”, pentru reducerea numărului de pacienți care se prezintă mult prea târziu la spital, cu afecțiuni grave. Pe de altă parte, ar fi necesare și decizii legate de decontarea anumitor servicii medicale.

„Și pe partea de responsabilitate cetățenească trebuie schimbare, asta înseamnă că nu lucrez la negru și că mă duc să-mi achit dările către stat. Dacă în momentul de față undeva pe la 4 milioane și ceva de persoane plătesc impozite și taxe, astăzi teoretic beneficiază de servicii medicale circa 19 milioane de locuitori, deși doar 4 milioane plătesc. La fel, ce se întâmplă cu prevenția? Adică dacă normele în acest sens ar fi modificate, și ar exista pachete speciale pentru prevenție, dacă omul nu se folosește de această posibilitate de a alege servicii de prevenție, dar se prezintă apoi la Urgență cu un caz complicat, va trebui sau nu să plătească? Sunt niște chestiuni care trebuie dezbătute pe larg, decise, și ar trebui o voință politică unitară, asta este concluzia după doi ani de pandemie, din punctul meu de vedere, legată de direcția pe care ar trebui să o ia sistemul sanitar. Trebuie început de la bază, de la medicina primară, și apoi construit sistemul. Ar trebui pus accent pe partea de prevenție, (…) pe educarea sanitară a copiilor și locuitorilor. Trebuie ca eu, ca cetățean, să mă simt responsabil și să mă duc anual sau bianual la control medical”, a mai spus managerul.

În ceea ce privește lipsa tot mai acută a medicilor, în special a celor de familie, András-Nagy Róbert este de părere că o posibilă soluție ar fi ca medicii specialiști să poată profesa și în cabinete de medicina primară.

„O soluție ar fi ca medicul specialist, de exemplu medicul cardiolog, să poată să înființeze un cabinet de medicina familiei după ce urmează un curs în care învață despre birocrația dintr-un cabinet de medicina familiei. Având în vedere că are și o supraspecializare, că este cardiolog, pediatru, medic de medicină internă, poate să mai rezolve și din specialitatea lui ceva (…) Ideea este că nu poți să te aștepți de la un medic să facă și calitate în condițiile în care are 30 de consultații, în medie, pe zi. Dacă s-ar ocupa de 15 pacienți atunci timpul lui în ziua respectivă ar crește pentru fiecare pacient. În realitate aici ar trebui să se lucreze, iar partea de finanțare și cea de calitate a serviciilor medicale ar trebui să meargă mână în mână. Dacă nu am o finanțare mai bună, nu pot angaja, dar dacă am finanțare mai bună, pot, iar timpul alocat de medic, asistentă, infirmieră pentru un pacient va crește”, a mai spus managerul.

Acesta a mai precizat că în ultimii doi ani, de la debutul pandemiei, Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe a făcut investiții de ordinul milioanelor de lei, însă în continuare ar mai fi nevoie de proiecte și lucrări care se ridică la zeci de milioane de lei pentru ca activitatea medicală să se desfășoare în condiții optime.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio