FOTO Reportaj. Lipsa trotuarelor și a iluminatului public ne pune în pericol zilnic
În ultimii ani, Sfântu Gheorghe a trecut prin schimbări radicale, iar autoritățile locale s-au străduit de la un an la altul să ne aducă în rândul marilor orașe civilizate din țară, care concurează cu unele capitale europene, însă se pare că deocamdată „pe afară-i vopsit gardul, și înăuntru-i leopardul”… Nu există locuitor al orașului Sfântu Gheorghe care să nu se plângă de parcările insuficiente, de lipsa trotuarelor, de străzile pline de gropi lăsate neasfaltate săptămâni întregi, sau de lucrările de proastă calitate care durează până la prima ploaie.
„Trotuare numai bune ca să îți rupi picioarele!”
Mulţi dintre localnici străbat zilnic pe jos chiar câţiva kilometri de acasă și până la locul de muncă, obligați uneori să circule pe marginea drumului, pentru că în foarte multe zone nu există trotuare, aşa că îşi asumă riscul de a fi oricând loviţi de maşini. Iar când și condițiile meteo limitează vizibilitatea, și iluminatul public nu funcționează în unele zone, e lesne de înțeles că au de făcut adevărate „jonglerii” pentru a ajunge dintr-un punct într-altul al orașului, nevătămați.
„Problemele cele mai mari din orașul ăsta sunt trotuarele! Trotuare numai bune ca să îți rupi picioarele! Pe Iorga și Crângului, după ce că trotuarele sunt cum sunt, ocazional mai pică și iluminatul stradal, ca să fii sigur că îți rupi gâtul noaptea. Pe Păiuș David, și de fapt, în cam toată zona din cartierul Gării nu ai un trotuar decent. În zonele în care circulă mai des primarul și președintele Consiliului Județean totul e perfect, noi, restul, să ne descurcăm, pentru noi e bine și așa rău”, ni s-a plâns o doamnă.
„Nici nu știu de unde să încep. Aici, pe Lunca Oltului, e o adevărată provocare să scapi fără să ajungi pe capota vreunei mașini, sau să te agațe cu oglinda… Nu ai trotuare, dacă plouă puțin e mlaștină aici! Intri în noroi până la glezne, bălți, gropi, bineînțeles că treci pe marginea drumului. Dar la noi trebuie să se întâmple tragedii ca să facem schimbări. Trebuie să moară un om pe care o mașină nu l-a mai putut evita ca să se trezească autoritățile! Gândiți-vă la ceața de iarna trecută, nu vedeai la un metru în față, te trezeai cu omul pe drum, omul ăla încerca și el să calce pe undeva fără să își rupă gleznele, fără să ajungă plin de noroi la serviciu. Sunt multe zone așa, suntem obligaţi să circulăm la o palmă distanță de maşini şi riscăm oricând să fim loviţi. Șoferii sunt mai atenți la gropile pe care trebuie să le ocolească, nu se mai uită și la pietonii care umblă pe marginea drumului”, ne-a declarat un șofer.
Drumurile proaste strică maşinile
Altul spune că din cauza stării drumurilor din oraș, care pot pune pe butuci până și un tanc, a fost nevoit să își schimbe în ultimele luni caseta de direcție a mașinii, amortizoarele și baia de ulei: „Dacă mergeți prin cartierul Ciucului vă îngroziți! Înțeleg că autoritățile poate consideră că nu merită să investească într-o zonă atât de problematică, dar locuiesc și oameni normali acolo, oameni care plătesc taxe, care plătesc taxa de drum! De ce trebuie eu să îmi distrug mașina, să o duc de două, trei ori pe lună în service că se mai agață câte ceva?! (…) Ultima dată mi s-a spart baia de ulei, și alţii au păţit ca mine, nici cu căruța în epoca medievală nu circulai pe drumuri ca astăzi, în Sfântu Gheorghe, pe unele străzi”.
„La alții cum se poate să se repare în câteva ore…?”
„În toamnă am reparat maşina şi acum din nou trebuie reparată. Nu ai cum să le ocolești pe toate, e dezastru! Unde se duc toți banii ăștia pe care îi plătim lunar? Taxa de drum s-a majorat, dar niciun rezultat. Am înțeles că nu se pune asfalt cu lopățica într-o singură groapă, așteptăm să se mai strângă câteva ca să merite investiția, dar până atunci se strică și ce era bun, și uite așa niciodată nu avem drumuri bune. La alții cum se poate în câteva ore să se repare tot și la noi dorm liniștiți și așteaptă… ce așteaptă?”, ne spune un alt domn.
O localnică ne spune că: „Acum câteva zile, pe Grigore Bălan la Jandarmi, era de nedescris drumul. Au apărut gropile ca ciupercile după ploaie, cratere! M-am trezit dimineața că nu am ce să ocolesc. Au pus rapid o mână de pietriș dar la prima ploaie, sau când trece un camion, revin gropile. Tot orașul e așa, în zona pieței, pe toată Lunca Oltului, pe Fabricii, pe la Gară, pe străzile adiacente, de nedescris! Și la alții e rău, dar la noi nu se vrea parcă!”
Se merge pe orbecăite prin unele zone
De parcă lipsa trotuarelor și străzăile cu gropi nu erau suficiente, unii locuitori ai orașului spun că iluminatul public deficitar dintre blocuri le oferă zilnic provocări.
„În zona noastră, pe str. 1 Decembrie 1918, în văzul lumii mai e cum mai e, dar în spatele blocurilor problema devine mai acută. Șoseaua și trotuarele sunt în stare foarte bună, bordurile abia au fost schimbate, e curat, dar dacă intri noaptea pe străzile din spatele blocurilor nu mai vezi pe unde calci. Iluminatul se face „cu porția”, probabil așa face economie Primăria: azi are strada X lumină, mâine și poimâine primesc străzile vecine. Drumul e cum e, n-am văzut asfalt ca lumea în spatele blocului de ani buni. Rupi mașina în gropile care sunt acolo”, ne spune o doamnă care locuiește pe strada Sporturilor.
„Pe Crângului, Fabricii, Iorga, spre piață, starea trotuarelor și a șoselei este deplorabilă, dar asta nu e o problemă recentă. Iar partea de iluminat public este de ani de zile o mare problemă. Nu o dată s-a întâmplat ca străzi întregi să fie cufundate în beznă, și nu e foarte comod iarna, când se întunecă repede, să circuli pe ele. Să nu mai zicem că, dacă e să o coroborăm cu starea trotuarelor, lipsa iluminatului poate duce la accidente urâte”, spune un alt domn.
Nici la capitolul parcări nu stăm mai bine
De ani buni oamenii din Sfântu Gheorghe se plâng de lipsa parcărilor, spațiile „sugrumate” de mașinile lăsate care-pe unde, și de amenzile primite pentru staționarea chiar și pentru câteva minute în locuri nepermise, iar autoritățile repetă de la un an la altul că nu au cum să desființeze blocurile pentru a crea spații de parcare. Soluția? Undeva la mijloc.
„Parcările sunt insuficiente și dacă îți lași mașina unde găsești loc, pentru că trebuie să ajungi cumva la muncă, te amendează. (…) Sunt într-adevăr mult prea multe mașini pentru cât poate duce orașul ăsta, dar nu neapărat posesorii sunt de vină, ci autoritățile. Dacă aveți posibilitatea să vă cumpărați 4 mașini, nu le luați pe toate? Din partea cumpărătorului să facă Primăria spațiu… nimănui nu îi pasă, ne gândim doar la binele nostru!”, spune un șofer.
„Nu sunt suficiente nici cele cu plată ziua! Locul meu de muncă mă obligă să umblu cu mașina de colo-colo și nu am unde să o las! Nici să vreau să plătesc nu sunt locuri! Și ce facem, parcăm ca în Brașov pe unde putem? Pe mijlocul drumului? Nu se poate, trebuie găsite soluții, sunt prea multe mașini și fiecare, chiar dacă nu are treabă până la ușa instituției, parchează cât poate de aproape”, ne spune un alt șofer.
Un localnic ne spune că: „Suntem comozi, e adevărat, am putea umbla pe jos mai mult pentru că nu avem un oraș prea mare, dar ai de umblat, ai de plătit una-alta, majoritatea instituțiilor sunt în mijlocul orașului, dar tot e de mers la pas, și nu îți permiți de multe ori să pierzi vremea. Cât faci pe jos, 10-15 minute de colo-colo, în mod normal ai termina în 3-4 minute. Așa cred că gândim toți. Au făcut sensuri unice, au mărit taxa de parcare, au încercat, dar nu e eficient încă. Nu știu care e soluția, e adevărat că suntem mulți cu câte două mașini, dar tot așa e și la alții și parcă nu se aglomerează parcările așa…”
Nici șoferii care asigură curieratul în oraș nu sunt foarte mulțumiți: „Avem de oprit la diverse adrese, nu sunt spații de parcare, nu am cum să car coletul 30-50 de metri dacă e greu! Nici pe client nu îl pot chema să își care frigiderul acasă, sunt servicii pe care ar trebui să le asigurăm, dar dacă nu putem opri mașina cât mai aproape de adresă ce facem? Ziua la blocuri e mai lejer, lumea e la muncă, dar nu peste tot e așa și nu lucrăm pe elicopter să putem staționa în aer!”.
Se mai găsesc și mulțumiți
Deși pare greu de crezut, printre toți cei care s-au declarat dezamăgiți de infrastructura din Sfântu Gheorghe, am găsit și un bărbat mulțumit de condițiile din oraș: „Eu sunt mulțumit de drumuri, iar cu mașina nu prea umblu așa că problema parcărilor nu prea o am. Merg foarte mult pe jos în schimb, și într-adevăr sunt zone în care ca pieton trebuie să intru pe stradă pentru că nu sunt trotuare, dar vor fi făcute și ele probabil la timpul lor. Lucrurile se mai deteriorează în timp, trebuie să înțelegem că nici Primăria nu poate bate din palme ca să aducă orașul la stadiul de „perfecțiune”. În zona în care locuiesc, lângă spital, iluminatul e în regulă, nu am pățit să fie beznă pe stradă noaptea. Chiar sunt mulțumit, e una dintre cele mai îngrijite zone ale orașului.”
Ce e de făcut?
Concluzia e că atunci când vine vorba de trotuare, străzi sau iluminat public, autoritățile ar trebui să fie la datorie și să nu mai iosească resurse și timp. Locuitorii orașului spun că și-ar dori să vadă că banii publici sunt cheltuiți „cu cap” și că străzile se pot repara după modelul japonez: în câteva ore și cu calitate: „Toate străzile necesită reabilitare neapărată! Legat de calitatea și durata lucrărilor deja efectuate în oraș, nu sunt în măsură să mă pronunț dar pot spune că e bătaie de joc! Am văzut, nu o dată, că se lucrează pe ploaie… Înțeleg că altfel ar da faliment firmele care le fac, dacă ar munci perfect și nu ar mai avea de lucru, dar să nu exagerăm!”
„Ar trebui asfaltate toate străzile la care nu s-au mai făcut lucrări majore de ani de zile. La pas trebuie luate, nu doar cele pe care circulă frecvent cei de la conducere, ci toate! Dacă afară se pot face în câteva ore, și la noi se poate! Dar noi începem cu pauze…” spune un alt locuitor.
(Ioana Ardeleanu)
Loading ...
