Peste 300 de covăsneni au fost victime ale fraudelor online în ultimii 2 ani. IPJ Covasna a lansat o nouă campanie de prevenire a fraudelor informatice

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Covasna a lansat o nouă campanie de prevenire a fraudelor informatice prin metoda deepfake, utilizată de escroci pentru a genera conținut fals video sau audio, cu scopul de a se folosi în mod fraudulos de imaginea unor persoane publice sau companii cunoscute. Utilizând programe și aplicații de editare pe bază de inteligență artificială, autorii transmit mesaje prin care încurajează investiția în acțiuni sau criptomonede, cu promisiunea unor câștiguri extrem de rentabile.

Numărul înșelătoriilor de acest gen este în creștere, potrivit reprezentanților instituției. În 2022, la nivelul județului Covasna au fost cercetate 133 de cazuri în care oamenii au fost păcăliți prin diferite metode în mediul online, iar anul trecut s-au înregistrat 174 de fapte, o creștere cu 33% a acestor infracţiuni.

Pentru a preveni astfel de cazuri, până la finalul lunii mai la nivelul județului vor fi derulate o serie de activități pentru informarea cetățenilor din categoriile vulnerabile, în special a vârstnicilor, care nu cunosc evoluția tehnologiei și capacitatea acesteia de a imita realitatea.

„Această campanie se derulează la nivelul tuturor inspectoratelor județene de poliție, în perioada 27 martie – 31 mai, și a fost inițiată ca urmare a creșterii sesizărilor referitoare la săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune în mediul online, având ca mod de operare această tehnică mai nouă, denumită deepfake. Este o tehnică bazată pe manipularea imaginii sau vocii unor persoane cunoscute, în scopul influențării persoanelor care accesează anumite rețele sociale de a investi în criptomonede sau în anumite platforme de investiții. Aspectul cel mai important este că realitatea din aceste imagini este foarte greu de detectat, întrucât se folosesc tehnici de inteligență artificială care reușesc să imite foarte bine vocea reală a acestor personalități. Circulă foarte multe în mediul online, în special pe Instagram. Scopul acestei campanii este de a conștientiza cetățenii cu privire la existența acestei tehnici de manipulare și a acestor metode prin care oamenii pot fi înșelați, să îi învățăm să diferențieze o imagine reală de o imagine falsă și să îi determinăm să nu mai creadă tot ceea ce văd pe internet”, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, cms. de poliție Ruxandra Stanciu, șefa Biroului de Analiză și Prevenire a Criminalității.

Potrivit polițiștilor, cel mai adesea, mesajele apar pe rețelele de socializare sub forma unor postări sponsorizate sau a unor reclame, și conduc către site-uri frauduloase unde datele personale și financiare devin vulnerabile, putând fi accesate cu ușurință de escroci. Pentru a fi cât mai credibile, pe site-urile respective sunt postate și testimoniale false ale unor presupuși câștigători care încurajează investiția în acțiunile promovate și își prezintă propria poveste de îmbogățire rapidă.

„Aceste infracțiuni sunt într-o continuă creștere. Anul trecut s-au înregistrat cu 33% mai multe fapte decât cu un an în urmă, iar cea mai mare problemă este că acestea au un prejudiciu mare, majoritatea trec de 5.000 de euro. Foarte multe dintre ele au 50-60.000 de euro prejudiciu, iar de cele mai multe ori avem o singură persoană vătămată. Pe lângă deepfake, autorii folosesc și alte metode, dar aceasta este o metodă care prinde destul de multe persoane vătămate, pentru că imită vocea și imaginea unor persoane cunoscute”, a explicat Csiki Robert, insp. de poliție în cadrul Serviciului de investigații criminale.

Victimele le dau escrocilor acces de la distanță prin aplicații precum AnyDesk sau Teamviewer  

Potrivit acestuia, în general victime unor astfel de metode cad adulții și persoanele în vârstă, care se trezesc chiar și cu credite făcute în numele lor, însă, din păcate, faptele nu sunt raportate imediat. Mai mult, în general prejudiciul este foarte greu de recuperat, mai ales că făptașii nu sunt din România.

Problema majoră în astfel de cazuri este că, de multe ori, tocmai victimele sunt cele care le dau acces la conturile bancare autorilor unor astfel de escrocherii, prin intermediul unor aplicații precum AnyDesk sau Teamviewer, care permit control de la distanță.   

„Aceste videoclipuri sunt o mică parte din schema pe care autorii o pun în practică. Au platforme în care le arată persoanelor vătămate că au câștiguri, oamenii investesc o sumă mică la început, apoi acea sumă se dublează, se triplează, continuă să investească dar platforma pe care li se arată că au câștig e manipulată de autori. Câștigul nu e real, iar în momentul în care oamenii vor să retragă banii apar tot felul de taxe sau alte tertipuri pentru a-i face trimită în continuare bani. Un alt aspect important este că persoanele vătămate dau acces autorilor, prin diverse aplicații, la telefoanele lor mobile sau la calculatoare, iar de acolo autorii au acces la conturi bancare, fac credite, transferă bani, folosesc conturile bancare ca să primească și să trimită mai departe bani de la alte persoane vătămate, încercând să ne îngreuneze munca. Munca noastră ar trebui să se împartă în două părți diferite: partea de investigare clasică și o parte în online. Nu găsim amprente la faptele de genul ăsta, deci trebuie să căutăm adrese IP, site-uri, tot ce pot lăsa autorii în urmă. Problema este că și persoanele vătămate le dau mult ajutor, iar ei știu cum să se ascundă, să pară că tranzacțiile sunt făcute de victime (…) Făptașii nu prea sunt din România”, a mai spus insp. Csiki Robert.

Tehnologia deepfake, utilizată și în metoda accidentul

Mai mult, tehnologia deepfake este utilizată mai nou și în metoda „accidentul”, escrocii folosind inteligența artificială pentru a reproduce vocile unor persoane din familiile victimelor. Astfel, înșelătoria pare reală și îi poate convinge mai ușor pe oameni să trimită bani.  

Poliția Română colaborează în astfel de cazuri în special cu țările din Uniunea Europeană, iar pentru a încerca să țină pasul cu metodele tot mai ingenioase utilizate de escroci, oamenii legii participă periodic la cursuri de pregătire.

„Ne-am confruntat la nivelul IPJ Covasna cu tot felul de metode care mai de care mai ingenioase, care se bazează pe naivitatea oamenilor care cred absolut tot ce văd și ce li se spune (…) Se fac cursuri de pregătire, au fost înființate funcții, se dezvoltă această zonă. De la nivel central s-a dispus creșterea numărului de funcții pe asemenea linii de muncă, tocmai din cauza necesităților (…) Au fost niște programe de pregătire la care s-a participat anul trecut, și toți angajații au studii și specializări suplimentare în IT”, au mai explicat reprezentanții IPJ Covasna, potrivit cărora, în prezent în cadrul Serviciului județean de investigații criminale lucrează 3 persoane.     

Cel mult 7 ani de închisoare pentru escrocherii în mediul online

Faptele cercetate de oamenii legii în astfel de situații sunt „accesul ilegal la sisteme informatice” și „efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos”, iar dacă sunt prinși, făptașii riscă până la 7 ani de închisoare.

„În România, în general astfel de infracțiuni nu sunt comise de autori români, iar dacă sunt autori români, vizează persoane care se află în străinătate, ca să îngreuneze cercetările (…) În general, banii se duc în cripromonede, sunt transferați în foarte multe portofele electronice, și depinde unde sunt retrași, pentru că sunt țări care nu ne răspund”, a mai explicat insp. Csiki Robert.

AI Act – legea care garantează siguranța sistemelor care utilizează inteligența artificială, intrată în vigoare la nivelul UE

Una dintre recomandările oamenilor legii este ca persoanele care se întâlnesc pe rețelele de socializare cu postări deepfake, să le reclame pe platformele respective, însă tocmai aceste platforme sunt cele care permit în continuare propagarea unor astfel de postări. Facebook, de exemplu, nu elimină aceste anunțuri pe motiv că „nu contravin standardelor de publicitate” ale companiei Meta.  

În aceste condiții, întrebați ce presiuni ar putea face autoritățile române pentru ca administratorii platformelor de socializare să ia măsuri pentru înlăturarea unor astfel de metode de înșelăciune, reprezentanții IPJ Covasna au precizat că, recent, la nivelul Uniunii Europene au intrat în vigoare normele privind inteligența artificială, menite să garanteze că sistemele de AI introduse și utilizate pe piața europeană sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.  

„Din perspectiva legislației, acum se fac primii pași, anul acesta a fost emis și a intrat în vigoare așa-numitul AI Act – legea privind inteligența artificială. În cadrul acestui regulament care se aplică la nivelul țărilor din Uniunea Europeană, sunt prevăzute și obligații pentru administratorii rețelelor sociale, cu interdicții și, bineînțeles, sancțiuni foarte mari (…) Până la a se implementa în legislația națională, singura modalitate prin care noi putem să intervenim și să stopăm, oarecum, acest mod de operare care tinde să devină un fenomen, ar fi să informăm populația, să îi învățăm pe oameni cum să diferențieze. Foarte mulți oameni nu acordă atenție detaliilor, dar dacă ne uităm cu atenție la un astfel de videoclip, vedem că există o lipsă de corelare între voce, mișcarea buzelor, calitatea imaginii, și sunt și alte aspecte tehnice pe care orice om le poate sesiza dacă se uită cu atenție. Nu putem nici noi înțelege, și e greu de crezut că sunt oameni care fără să verifice aceste surse fac investiții. Sunt și oameni în vârstă care sunt înșelați, oameni care se presupune că au înțelepciunea necesară să se gândească înainte să investească sume mari de bani. Din această perspectivă, cred că fiecare dintre noi am putea să contribuim câte puțin la stoparea acestui fenomen. Dacă întâlnim aceste deepfake-uri, să le raportăm în primul rând rețelei sociale care le promovează, să nu dăm crezare și curs intențiilor care ne sunt promovate prin aceste filmulețe, iar în cazul în care o persoană cunoscută cade pradă unei asemenea metode, să raportăm poliției”, a mai spus cms.-șef Ruxandra Stanciu.

La nivel național, până la finalul acestui an se va derula un program de prevenire a criminalității informatice, cetățenii fiind informați despre riscurile la care se expun în mediul online, respectiv metodele folosite de escroci.

Redăm mai jos recomandările IPJ Covasna pentru a nu deveni victime ale fraudelor online:

– Manifestați precauție cu privire la oportunitățile de investiții online: Evitați să răspundeți la anunțurile sau mesajele care promovează investiții aparent profitabile. Nu furnizați datele bancare și nu accesați link-uri sau aplicații despre care nu aveți informații certe sau verificabile.

– Protejați-vă datele personale: Nu partajați niciodată informații personale sensibile online, cum ar fi numele complet, adresa, numărul de telefon sau conturile bancare. De asemenea, evitați să trimiteți fotografii cu documente de identitate, precum pașaportul sau cartea de identitate. Instituțiile financiare nu vă vor solicita niciodată date personale prin e-mail sau mesaje.

– Tratați cu scepticism mesajele de la persoane necunoscute: Nu deschideți mesaje sau link-uri primite de la persoane necunoscute prin e-mail, Whatsapp sau alte platforme de mesagerie. Este posibil ca acestea să conțină programe malware sau să direcționeze către site-uri frauduloase.

– Păstrați confidențialitatea parolelor: Nu dezvăluiți parolele online, nici măcar prietenilor sau membrilor familiei. Asigurați-vă că folosiți parole puternice și unice pentru fiecare cont online.

– Utilizați setările de confidențialitate: Aprofundați cunoștințele despre setările de confidențialitate disponibile pe platformele și aplicațiile de rețele sociale pe care le utilizați. Controlați cine poate accesa informațiile și activitatea dvs. și partajați informații doar cu persoanele în care aveți încredere.  

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate