Ştiri

Iohannis: “Virusul este real, fără culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nu dispare prin negarea lui”

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, joi, o declaraţie de presă în care a explicat că unica raţiune ce a stat în spatele măsurilor restrictive pe care statul român le-a luat pe perioada pandemiei a fost „evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val masiv de victime şi îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condiţiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situaţii de urgenţă, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contra cronometru pentru achiziţia aceloraşi resurse sanitare”.

Şeful statului a subliniat faptul că, prin Constituţie, în situaţii de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, iar în realizarea acestei obligaţii, soluţiile legislative, pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile şi libertăţile concomitent garantate şi protejate de stat, trebuie să asigure şi depăşirea crizei.

În acest context, Klaus Iohannis a făcut un apel la „colaborare loială între instituţiile fundamentale ale statului” amintind faptul că „nu este momentul disputelor politice şi al orgoliilor”.

„Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru că autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor”, a declarat preşedintele Iohannis.

Redăm integral textul declaraţiei de presă făcută, joi, de şeful statului:

Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.

Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei. Totodată, documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare.

Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial care a reclamat din partea tuturor statelor acţiuni rapide, adaptabilitate şi soluţii inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoştea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând-o situaţie de urgenţă pentru sănătatea internaţională, motivată de faptul că SARS-cov-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate şi capacitate de transformare, dar şi adaptare la mediu.

Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor şi a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecţie socială, precum şi pe cele economice de pe întregul mapamond.

Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc, că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme.

România a acţionat la timp şi eficient. În data de 16 martie, am semnat decretul privind instituirea stării de urgenţă, în urma evaluării situaţiei epidemiologice naţionale şi internaţionale, a discuţiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor Guvernului şi a dialogului cu specialiştii în epidemiologie şi sănătate publică, protejarea şi siguranţa cetăţenilor fiind obiectivul fundamental.

Unica raţiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val masiv de victime şi îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condiţiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situaţii de urgenţă, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contra cronometru pentru achiziţia aceloraşi resurse sanitare.

De asemenea, în evaluarea situaţiei şi aprecierea necesităţii instituirii stării de urgenţă, am luat în considerare una dintre caracteristicile esenţiale care diferenţiază România de celelalte state europene, şi anume existenţa celei mai numeroase diaspore din Europa. În contextul pandemiei, revenirea pe teritoriul naţional a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autorităţile române şi un argument pentru instituirea stării de urgenţă.

Într-un context dominat de evoluţii nefavorabile, a fost nevoie de o intervenţie rapidă, coordonată şi eficientă din partea autorităţilor pentru sprijinirea populaţiei şi a agenţilor economici, precum şi de un comportament responsabil şi solidar din partea cetăţenilor. Evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional a condus la evidenţierea unor carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale.

Mai mult, pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă.

Criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice, care, ani la rând, au fost subfinanţate şi, uneori, gestionate fără simţ de răspundere. Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios.

În pofida acestor condiţii deosebite, instituţiile implicate direct în managementul crizei au reuşit, prin implementarea unor măsuri dure, excepţionale, să diminueze efectele negative ale epidemiei COVID-19, acţionând rapid, proporţional şi eficient. Acest lucru ar fi fost imposibil fără profesionalismul şi dedicarea personalului medical.

Datorită modului în care toţi actorii implicaţi şi, în special, cei aflaţi în prima linie şi-au făcut datoria, a fost evitată o criză sanitară de proporţii şi au fost salvate numeroase vieţi omeneşti.

De asemenea, răspunsul cetăţenilor la apelul autorităţilor a fost unul covârşitor pozitiv. Prin modul responsabil şi raţional în care s-au raportat la ansamblul de măsuri sanitare instituite, românii au dovedit că au înţeles gravitatea situaţiei şi necesitatea respectării măsurilor adoptate. Deşi restricţiile impuse au fost fără precedent în perioada postdecembristă, justeţea şi proporţionalitatea acestora au fost întărite şi de comportamentul majorităţii cetăţenilor, care le-au asimilat şi le-au integrat în viaţa lor de zi cu zi.

La rândul lor, sectorul neguvernamental şi cel economic s-au alăturat demersului statului de a face faţă epidemiei, contribuţia acestora fiind semnificativă.

Pe durata stării de urgenţă, m-am consultat permanent cu Guvernul şi am participat constant la videoconferinţe cu autorităţile, cu managerii de spitale, cu prefecţii şi şefii instituţiilor publice deconcentrate pentru a afla în mod direct care sunt problemele cu care se confrunta şi pentru a mă asigura că măsurile instituite sunt suficiente. Toate aceste evenimente au fost anunţate în mod transparent, iar rezultatul dialogului cu autorităţile din domeniu a fost, de fiecare dată, comunicat public.

Prin promptitudinea reacţiei autorităţilor la criza sanitară, prin cadrul excepţional creat odată cu instituirea stării de urgenţă, precum şi prin măsurile luate, România s-a dovedit a fi una dintre ţările cu capacitatea instituţională de a gestiona în mod adecvat riscurile asociate COVID-19 şi de a acţiona rapid, oportun şi corect pentru limitarea răspândirii epidemiei. Astfel, datele statistice de la nivel mondial şi european relevă faptul că, deşi nu dispune nici pe departe de resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat în mod eficient această criză sanitară în timpul stării de urgenţă.

Totuşi, această pandemie ne-a pus în faţa tabloul a 30 de ani de eşecuri în organizarea şi administrarea statului român. Sunt carenţe majore, imposibil de suplinit în doar câteva luni. Efortul de construcţie a unui stat eficient va fi unul de durată, de aceea reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit. Paşii mari care s-au făcut acum, în direcţia unei ample digitalizări, de exemplu, trebuie continuaţi în mod accelerat.

Tot ce s-a dovedit în această perioadă că nu funcţionează trebuie aşezat pe baze corecte. Tocmai de aceea, o parte importantă a informării pe care am trimis-o Parlamentului este reprezentată de un set de măsuri propuse pentru că, în viitoare situaţii de criză, valorificând lecţiile acestei experienţe, statul să dispună de o capacitate crescută de răspuns pentru a proteja eficient cetăţeanul.

Şi, pentru că am ajuns la acest capitol, ţin să menţionez una dintre marile probleme cu care ne-am confruntat şi, iată, ne confruntăm în continuare, anume lipsa unei legislaţii coerente şi bine gândite. Am fost nevoiţi să gestionăm această pandemie cu legi slabe şi sumar croite, astfel că, în cele mai critice momente sanitare, a trebuit să ajustăm din mers şi legislaţia.

În viaţa unui stat, există situaţii excepţionale care impun măsuri excepţionale, situaţii în care chiar paradigma acţiunii statale se schimbă. Fără îndoială, regimul stării de urgenţă a fost gândit de legiuitorul constituant astfel încât să asigure un răspuns prompt la un pericol iminent pentru cetăţeni sau chiar pentru însuşi statul român. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ al măsurilor excepţionale, pe de o parte, trebuie regândit şi aliniat cu arhitectura constituţională, iar, pe de altă parte, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acţiune promptă şi eficientă a autorităţilor.

Prin Constituţie, în situaţii de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice. În realizarea acestei obligaţii, soluţiile legislative, pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile şi libertăţile concomitent garantate şi protejate de stat, trebuie să asigure şi depăşirea crizei.

De aceea, în spiritul Constituţiei, fac un apel la colaborare loială între instituţiile fundamentale ale statului. Acum nu este momentul disputelor politice şi al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieţii românilor şi protejarea cetăţenilor ţării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă ţară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălţimea funcţiilor deţinute.

Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre şi dispute despre o măsură sau alta. România şi românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raţionale, solide, de disponibilitate de a asculta experţii din domeniu şi de a găsi soluţiile cele mai bune pentru societate.

Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru că autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor.

Dragi români,

Am intrat, de aproape o jumătate de an deja, într-o perioadă cu extrem de multe incertitudini şi este absolut normal să resimţim nesiguranţă şi să ne dorim ca totul să revină cum a fost. Şi eu îmi doresc asta. Deocamdată însă acest lucru, din păcate, nu este posibil. Avem soluţii pentru a ne relua vieţile cât mai aproape de normalitate, însă ţine de responsabilitatea fiecăruia dintre noi să reuşim acest lucru. Oricâte eforturi ar face statul, sănătatea noastră, a tuturor, ţine şi de conştiinţa fiecăruia.

Să purtăm mască, să respectăm distanţarea fizică şi să ne spălăm des pe mâini! Asta ne spun medicii.

Aceste trei măsuri nu sunt menite să ne facă viaţa mai grea, ci, dimpotrivă, să ne protejeze. Ele ne asigură libertatea de a face în siguranţă aproape toate activităţile de care ne bucuram înainte de pandemie. Să nu pierdem ceea ce am câştigat deja! Suntem o naţiune puternică şi putem să trecem împreună cu bine şi peste această perioadă.

Vă mulţumesc şi vă doresc tuturor multă sănătate!

Publicitate