Interviu, Sport, Ştiri locale

„Ce a făcut Diószegi pentru echipă e inegalabil, iar secretul constă în faptul că a fost la rândul lui suporter”

Interviu cu Nagy Lázár József, reprezentantul galeriei oficiale Sepsi OSK

Îi vedem în tribune la toate meciurile pe care echipa locală de fotbal Sepsi OSK le joacă, atât acasă, cât și în deplasare. Sunt oamenii care au grijă ca jucătorii să nu se simtă singuri pe teren, în fața adversarului, și indiferent de vremea de afară sau de rezultatul meciului, cântă și scandează cu același entuziasm. Spun că ceea ce fac e din pasiune, deși de multe ori nu le e ușor să se împartă între locul de muncă, familie și galerie, însă atmosfera de pe stadion „îi vindecă” de orice problemă. Și deși nu și-ar mai dori nici în ruptul capului să scandeze pe un stadion din Liga a II-a, nu ar renunța la ceea ce fac, pentru că pentru mulți dintre ei galeria oficială e un al doilea loc de muncă.    

Am vrut să aflăm mai multe din „culisele” galeriei oficiale, chiar de la unul dintre reprezentanții ei, Nagy Lázár József, și să arătăm că a fi suporter nu înseamnă neapărat să înjuri, să te bați și să fii rasist.

– Cum  a evoluat echipa, jucătorii, în ultimii ani?

Față de ligile trecute, anul trecut au fost două mari schimbări. În vară a fost o schimbare când echipa a intrat în Liga I, atunci au fost aduși mulți jucători, și au plecat mulți dintre ei. Am simțit o schimbare, dar mai degrabă în rău față de Divizia B. În vara anului trecut, noi suporterii am și spus că echipa care a intrat în Liga I poate să țină ritmul, dar nici noi nu ne-am gândit că o să le fie atât de greu, mai ales că erau niște jucători care în Divizia B jucau extraordinar de bine, iar în Liga I nu făceau nimic.

– Crezi că a fost un șoc faptul că s-au trezit dintr-o dată în Liga I?

Nu știu, pentru că nu sunt fotbalist, dar ceva de genul acesta a fost. Apoi a fost schimbarea antrenorului, a venit Eugen Neagoe, și atunci am început să simțim că se schimbă ceva, dar nu erau destul de puternici. Nu o să uit niciodată meciul de anul trecut cu FC Voluntari, din 17 decembrie, când am pierdut cu 3-0. Era de râs, noi eram acolo, în tribune, și nu ne venea să credem ce vedem. Am văzut o echipă de Liga a III-a. Au venit alți jucători, și uite că acum avem din nou speranțe mari. Echipa asta care este acum, care s-a bătut cu Chiajna, cu Voluntari ultima dată, sau cu Craiova, este o echipă care stă pe picioare, și suntem convinși că rămânem în Liga I cu această echipă. Trebuie să rămânem pentru că s-au schimbat multe. Eu personal nu vreau să mă întorc în Liga a II-a pentru că în Liga I este un altfel de profesionalism, alte terenuri, alte stadioane, atmosfera e alta chiar dacă nu mereu sunt spectatori. În Liga a II-a erau niște stadioane că îți venea să plângi.

Echipa asta care este acum, care s-a bătut cu Chiajna, cu Voluntari ultima dată, sau cu Craiova, este o echipă care stă pe picioare, și suntem convinși că rămânem în Liga I cu această echipă.

– Deci nu v-ați pierdut încrederea în echipă…

Sigur că nu, strigăm cu același elan. Ați văzut ce a fost acum două săptămâni la Sfântu Gheorghe… Am muncit mult atunci, era să înnebunim acolo, eram 4-5 inși care am muncit enorm, cu 4.000 de pancarte roșii și albe.

– Cum vezi investițiile pe care le-a făcut patronul Diószegi László, unde crezi că s-ar mai putea lucra ca să meargă și mai bine lucrurile?

Nu știu, dar ce face Diószegi e jos pălăria. Începând de la banii investiți, deși e adevărat că sunt și sponsori care aduc bani. Noi și anul trecut mergeam la fel la meciuri și în deplasare, 50-60, câteodată 100 de oameni, dar numai în cele mai îndepărtate vise ale noastre speram să intrăm în Liga I. Ceea ce a făcut Diószegi e inegalabil, iar secretul constă, cred eu, în faptul că a fost la rândul lui suporter. De asta este un altfel de patron, pune suflet.

Și dacă retrogradăm mai rămân suporterii atât de aproape de echipă?

Eu cred că da, nu despre fanatism vorbesc acum, dar pur și simplu e atât de frumos ce s-a întâmplat, chiar dacă nu vom rămâne în Liga I. Eu nu mai vreau să mă duc pe stadioane de Liga a II-a, și toți suntem așa, dar ne place atmosfera oriunde mergem. Când am fost la Craiova în februarie eram 50 de suporteri, erau 20.000 de oameni în tribune, ți se tăia respirația și îți creștea adrenalina când începeau să cânte. Altfel joacă și echipa când are susținere din partea suporterilor. Și încă un lucru care s-a schimbat față de echipa de astă-toamnă este faptul că echipa asta nouă are încredere, iar legătura dintre noi, suporterii, și ei e mult mai strânsă. Simțim această apropiere și începem să îi iubim, să îi cunoaștem, să avem idoli printre ei.

Echipa asta nouă are încredere, iar legătura dintre noi, suporterii, și ei e mult mai strânsă. Simțim această apropiere și începem să îi iubim, să îi cunoaștem, să avem idoli printre ei.

– E o diferență între cum se întâmplau lucrurile pe vremea antrenorului Valentin Suciu și ce se întâmplă acum. Ce crezi că nu s-a legat atunci?

Nu știu, poate e o schimbare de atitudine. Vali Suciu era un antrenor bun, dar credem că era mult prea apropiat de jucători, în vreme ce un antrenor trebuie să fie mai distant, mai sever cu jucătorii. Câteodată mi-aș dori să îl văd și pe Neagoe mai detașat și pe teren, pentru că întotdeauna e serios. Dar ne place că încep să devină serioase lucrurile la echipă.

– Spui că avem toate șansele să rămânem în Liga I?

Nici nu concep altceva. Chiar dacă rămânem exact acolo unde suntem acum, și vom juca la baraj cu locul 3 din Liga a II-a, probabil cu Târgoviște după cum se văd lucrurile acum, cred că acolo va fi un meci tur-retur, nu se poate altfel. La Timișoara trebuie să câștigăm, pentru că Timișoara are o perioadă foarte neagră acum, nu prea merge treaba. Nici la Gaz Metan Mediaș nu e liniște, sunt probleme financiare care se văd, peste tot numai scandaluri peste scandaluri, iar la noi e liniște. Niciodată nu s-a scris despre Sepsi OSK de rău. Iarna trecută au încercat câțiva jucători să facă ceva dar era doar o furtună într-un pahar cu apă. Este un lucru foarte important că e liniște aici la Sfântu Gheorghe. Și liniștiți suntem și noi, oriunde mergem, niciodată nu avem probleme.

– Foarte multă lume vă laudă pentru asta, pentru că nu se prea iscă scandal în tribune…

Da, pentru că pur și simplu nu vrem! Avem un cod de etică pe care încercăm să îl respectăm.

– Câți suporteri sunteți în momentul acesta?

Putem spune că sunt între 50 și 80 de oameni care vin cu noi, am fost și doar 20 la un meci. De fapt, pe 50-60 de oameni sigur mă pot baza, dacă iau acum telefonul și îi sun în 10 minute sunt aici. E ceva. Când am jucat la Ploiești ultima dată, chiar cu Chiajna, când au făcut egalul, am fost 300 de inși cu autobuzele. Am plecat cu 5 autobuze – 4 mari și unul mai mic, și alte câteva autocare, 300 de km Sfântu Gheorghe – Ploiești și înapoi și nu am avut niciun incident. Pentru acest lucru începe lumea să ne respecte, până și cei mai ultrași dintre ultrași încep să ne respecte. Primim mesaje din toată țara pe pagina suporterilor, că suntem apreciați, ceea ce e un lucru foarte bun. La Chiajna s-a întâmplat să vină doi tineri de 16-18 ani, doi puști rapidiști, care au zis că ne-au văzut la televizor și au venit din București special ca să stea între noi, pentru că au auzit ce frumos cântăm. Le-am dat câte un steag, i-am luat cu noi în sectorul oaspeților și au cântat cum au putut. La Târgoviște mai avem un suporter care vine aproape la fiecare meci cu noi, pentru că ne-a văzut când eram în Liga a II-a. Mai este un băiat la Onești, sunt foarte mulți în țară, și maghiari și români, nu contează. De asta e atât de frumos într-o echipă de suporteri, începem să ne cunoaștem, mai avem și noi de învățat dar încet-încet rezolvăm problemele, pentru că avem și noi probleme, între noi. Drumurile sunt lungi, 400-500 de km înnebunești, dar mereu avem grijă ca nu cumva să bea cineva prea mult, să nu facă scandal.

La Chiajna s-a întâmplat să vină doi tineri de 16-18 ani, doi puști rapidiști, care au zis că ne-au văzut la televizor și au venit din București special ca să stea între noi, pentru că au auzit ce frumos cântăm. Le-am dat câte un steag, i-am luat cu noi în sectorul oaspeților și au cântat cum au putut.

– Vă luați și copiii, nevestele cu voi?

Da, de foarte multe ori. Nu neapărat în deplasări dar la meciurile de acasă da.

– Deci putem spune că e ca un al doilea loc de muncă…

Da. Suntem câțiva inși care asta facem. Avem pagina de Facebook a suporterilor, luăm legătura cu alte grupuri din țară și străinătate…

Pe băieţii şi fetele din galeria Sepsi OSK o să îi vedem din nou „în acţiune” la Sfântu Gheorghe pe 14 aprilie, în meciul cu Gaz Metan Mediaş. Însă până atunci mai sunt două meciuri în deplasare, la Timişoara şi cu Juventus Bucureşti.

(Interviu de Ioana Ardeleanu)

Foto sus: Manases Sándor

Foto jos: Pagina de Facebook Sepsi OSK szurkolók oldala – Suporteri-Fans page