Începe înregistrarea obligatorie a comercianților în platforma Sistemului de Garanție-Returnare. Directorul ADI-SIMD Covasna: „Sunt de acord că sistemul trebuie introdus, dar pe noi ne dezavantajează”
Toți producătorii și comercianții care pun în vânzare apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau alte băuturi spirtoase, în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, au obligația de a se înregistra, până pe 28 februarie 2023, în Sistemul de Garanţie Returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile, potrivit unei hotărâri a Guvernului.
Sistemul, unic la nivel naţional, va fi obligatoriu începând cu data de 30 noiembrie, și se va aplica produselor cu volume între 0,1 și 3 litri, fabricate în țară, importate sau achiziţionate intracomunitar. Comercianții au obligația de a amenaja puncte de returnare a ambalajelor în cadrul magazinelor, iar clienții vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată în ambalaje nereutilizabile.
După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl ducă la oricare dintre punctele de returnare amenajate în cadrul magazinelor, iar în schimb, va primi înapoi valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific.
Contactat telefonic, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (ADI-SIMD) Covasna, Ambrus József, a explicat că deși implementarea sistemului este absolut necesară, pentru centrele de management al deșeurilor reprezintă un dezavantaj, și va însemna pierderi financiare.
„Cu aluminiul și PET-ul e clar, se pot strânge și introduce într-un cititor de cod QR, dar tehnic la sticlă am dubii foarte serioase cum se va proceda. Dacă sticla introdusă în automatele de la retailer este în regulă, cititorul de cod citește, apoi chiar dacă sticla se sparge nu este nicio problemă, dar dacă eu adun în saci sticlele respective și ele se sparg, iar apoi se scanează, deja am o problemă tehnică. În ceea ce ne privește, (…) pentru noi este un dezavantaj, pentru că ni se scoate 25% din cantitatea pe care o gestionăm acum, dar pierdem peste 60% din banii pe care îi încasăm. Sticla nu are valoare, mă costă mai mult să o transport decât iau pe ea. În schimb, aluminiul și PET-ul, mai ales cel transparent, sunt cele două deșeuri reciclabile care acoperă ușor toate cheltuielile pe care le aveam. Îmi rămâne în cârcă exact același material care e greu vandabil. În afară de carton care se vinde destul de ușor, îmi rămân diferite plastice cu care e foarte greu, pentru că ori nu avem infrastructură de reciclare, ori sunt foarte pretențioși reciclatorii, deci îmi rămâne masa care mă încurcă mai mult”, ne-a explicat Ambrus József.
Directorul ADI-SIMD Covasna este de părere că dacă sistemul va fi implementat în forma actuală, vor fi afectați tocmai operatorii care au rezultate, iar fără o armonizare legislativă, riscă să genereze chiar costuri în plus pentru populație.
„În general, sunt perfect de acord că sistemul trebuie introdus, deci nu avem cale de scăpare, cu mențiunea că trebuie introdusă o armonizare legislativă și văzut ce se întâmplă cu aceste sisteme din punct de vedere al finanțelor. Putem să ajungem în situația în care locuitorii de la casele private din Sfântu Gheorghe, care până acum au scos 3 saci transparenți, de acum încolo vor scoate doar 2 saci, pentru că unul dispare, dar vor trebui să plătească mai mult. Cum pot eu să îi explic asta unui om simplu? Mie îmi dispar 60% din venituri, omul poate o să înțeleagă, poate că nu. Evident, din nou se lovește în sistemele care sunt în frunte, iar acolo unde nu există colectare performantă, acolo nu ne interesează…”, ne-a mai spus directorul ADI-SIMD.
RetuRO Sistem Garanţie Returnare este unul dintre cele mai importante proiecte de economie circulară din România și a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi, respectiv Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu, dar şi un acţionar public – statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Scopul sistemului este de a colecta din piață și de a introduce ambalajele într-o economie circulară, ajutând România să atingă țintele de colectare și reciclare stabilite la nivel european, care cer ca până în 2025 să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, respectiv 90% până în 2029. Pe lângă PET-uri, sistemul ar trebui să ajute la atingerea și chiar depășirea noilor ținte de colectare și reciclare pentru restul tipurilor de materiale, respectiv 75% pentru sticlă și 60% aluminiu, începând cu anul 2030.
Sistemul a suferit mai multe amânări de-a lungul anilor. Prima lege pentru înființarea acestuia a fost adoptată în 2015, iar termenul inițial de punere în funcțiune a fost 1 ianuarie 2021.
Înregistrarea în baza de date a SGR se face pe site-ul www.returosgr.ro și se încheie pe 28 februarie 2023. Neînregistrarea în baza de date se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 lei.
Inițiatorii își propun ca din 2024 sistemul să fie funcțional pe întreg teritoriul României.
(Ioana Ardeleanu)