Ştiri locale

Elevii covăsneni învață de la polițiști cum să combată violența și fenomenul de bullying în școli

Din luna septembrie a anului 2020, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Covasna are o nouă structură, al cărei principal obiectiv este menținerea siguranței în unitățile de învățământ, prin diferite activități în care sunt implicați atât elevii, cât și profesorii și părinții.

Biroul Siguranță Școlară are rolul de a dezvolta parteneriatul poliție-școală-comunitate, în scopul creării unui mediu sigur atât pentru elevi, cât și pentru personalul din învățământ.

Publicitate

Conform datelor IPJ Covasna, în primul semestru al acestui an școlar, în unitățile de învățământ covăsnene au fost înregistrate 6 fapte penale, jumătate dintre acestea fiind loviri sau alte violențe.

Într-un interviu la We Radio, Nicoleta Tolvaj-Marin din cadrul IPJ Covasna a explicat că aceste infracțiuni reprezintă cazuri izolate.

Interviul integral îl puteţi asculta mai jos:

 

„Ne ocupăm de tot ce ține de siguranța în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar, desfăşurăm activităţi atât în mod direct atât cu lucrătorii structurii noastre, cât şi prin coordonarea celorlalţi colegi ai noştri din structurile care au atribuţii pe această linie de menţinere a siguranţei în şcoli. Ne-am axat în principal pe închegarea unei bune colaborări între factorii responsabili în acest domeniu, pentru crearea unei punţi între şcoală şi poliţie, pentru a avea o legătură cât mai strânsă. Colaborăm şi cu IŞJ Covasna, este una dintre principalele instituţii cu care avem o colaborare în sensul acesta (…) La nivelul judeţului Covasna chiar putem sta liniştiţi din punctul acesta de vedere, oarecum e linişte în şcoli. Din  septembrie și până în ianuarie – februarie când s-a încheiat primul semestru al acestui an școlar au fost înregistrate 6 fapte în incinta unităţilor de învăţământ, (…) nu este o cifră mare și putem să spunem că situaţia este sub control. Majoritatea, dacă nu chiar toate, sunt cazuri izolate, deci nu putem spune că infracționalitatea în mediul școlar reprezintă un fenomen la noi în județ”, a explicat Agent principal de poliție, Nicoleta Tolvaj-Marin.

Potrivit acesteia, astfel de fapte se petrec în general în rândul elevilor de gimnaziu și liceu. Jumătate dintre faptele înregistrate în primul semestru al acestui an școlar au fost loviri și alte violențe, alte două au fost infracțiuni de furt, iar pe listă este și incidentul petrecut în luna decembrie a anului trecut la Liceul Tehnologic „Apor Péter” din Târgu Secuiesc, unde un elev de clasa a XII-a a reclamat că un profesor l-ar fi agresat.

„Vorbind de cazurile de violență, sunt situații care se întâmplă de multe ori pe baza unor conflicte spontane, deci nu există un istoric, să spunem, care ne-ar putea îngrijora. Cel de la Târgu Secuiesc este singurul caz în care au fost implicați și un elev și un profesor, dar în general elevii au între ei mici neînțelegeri. Știm cu toții, între elevi mai există mici șicane și uneori se ajunge mai departe decât ar trebui”, a mai explicat Nicoleta Tolvaj-Marin.

Fenomenul de „bullying”, în atenția polițiștilor de la Siguranța Școlară

Un subiect tot mai des întâlnit în ultimii ani este bullying-ul, astfel că în cadrul acțiunilor derulate de polițiștii de la Siguranța Școlară elevii învață, printre altele, cum să combată acest fenomen.

„Mulți elevi au impresia că este vorba despre bătaie, însă bullying-ul este mult mai subtil de atât, dacă vorbim despre agresiune fizică vorbim deja despre o infracțiune. Da, și bullying-ul poate implica agresiune fizică, dar dacă se ajunge la vătămare corporală, leziuni și așa mai departe, deja vorbim despre un caz penal. În sfera bullying-ului intră și violența psihologică, un subiect care până acum a fost prea puțin tratat atât în școli, cât și în alte medii. Bullying-ul nu înseamnă doar violență fizică, înseamnă în primul rând violență psihologică, iar urmările de multe ori pot fi mult mai grave decât cele fizice: de la a determina un copil să aibă rezultate proaste la învățătură, până la a nu-și mai dori să meargă la școală pentru că nu se simte în siguranță, și deci abandon școlar”, a mai spus reprezentanta IPJ Covasna.

„Din păcate, mulți părinți cred că rolul lor se rezumă doar la a hrăni, îmbrăca și trimite copilul la școală”

Pe lângă școală, un rol-cheie în educația elevilor, respectiv în combaterea violenței în școli ar trebui să îl aibă părinții, însă de multe ori aceștia nu se implică suficient în viața copiilor lor, explică reprezentanta Biroului Siguranța Școlară. În plus, mulți copii se tem să povestească acasă problemele cu care se confruntă la școală, iar unii profesori tratează, la rândul lor, neînțelegerile dintre elevi ca pe o joacă între copii.

„Este important să existe o colaborare permanentă între școală, părinți și celelalte instituții care pot interveni în situații de genul acesta. Din păcate, am observat că la mulți părinți există ideea și concepția aceasta că rolul lor de părinte se rezumă doar la a hrăni copilul, a-l îmbrăca și a-l trimite la școală. Eu cred că rolul școlii este să îl învețe pe copil să scrie, să citească, anumite abilități sociale, dar tot ce învață la școală trebuie cumva să se regăsească și în ce se întâmplă acasă, și același mesaj să fie transmis și în familie. Dacă vorbim de copiii din ciclul primar, până în 10 ani, principalul lor ghid în viață sunt părinții, iar dacă există o discrepanță între ce fac părinții și ce face școala, cam de aici pot apărea problemele. Deja după vârsta de 10 ani copiii merg spre adolescență, devin tot mai independenți, doresc să se desprindă de familie, își creează propriul set de valori și propria identitate, deci până la vârsta de 10 ani încă putem să îi modelăm. Bullying-ul din viața reală poate merge în paralel cu cyberbullying-ul, iar aici am sesizat că mai există o piedică, și anume că unii părinți sunt rămași în urmă față de tehnologie și progres. Sunt mulți care se descurcă, dar sunt alți părinți cărora copiii le dau lecții, și astfel nu au control asupra a ceea ce se întâmplă, asupra conținutului pe care copilul îl accesează în online. Dacă acel copil se simte neînțeles, dacă părintele nu știe pe ce site-uri intră copilul, ce interese are, atunci copilul nu va avea sentimentul de siguranță, de a merge la părinte și a-i spune atunci când se întâmplă ceva nepotrivit în mediul online”, a mai explicat Nicoleta Tolvaj-Marin.

Grupuri anti-violență și ambasadori anti-bullying în școli – măsuri impuse prin Ordin de ministru

Bullying-ul a fost interzis în școlile din România prin Legea nr. 221/2019, dar normele de aplicare a celor mai importante articole din actul normativ au intrat în vigoare abia un an mai târziu, prin Ordinul Ministerului educației nr. 4.344/2020. În teorie, fiecare unitate de învățământ a fost obligată să prevadă în regulamentul de ordine interioară obiectivul „Școală cu toleranță zero față de violență”, iar elevii au posibilitatea de a fi numiți ambasadori anti-bullying. În practică, totul depinde de gradul de implicare al fiecărei școli.

„Actul acesta normativ constituie un instrument mai ales pentru școli, în gestionarea acestui fenomen, în primul rând pentru că definește bullying-ul ca formă de violență psihologică, verbală și fizică, și merge până la a institui anumite mecanisme de prevenție, identificare și gestionare a cazurilor de bullying petrecute în școli între elevi. În baza acestor norme, fiecare școală din țară a fost obligată să înființeze un grup de acțiune anti-bullying cu cel puțin 10 membri, din care fac parte directorul unității de învățământ, profesori, în special cadre didactice cu pregătire în domeniul acesta, de cele mai multe ori este vorba despre consilierul școlar, reprezentanți ai părinților și ai elevilor. Acest grup are rol de prevenire, identificare și soluționare a faptelor de bullying la nivel de școală. Oferă mecanisme pe care le putem utiliza ca să putem lupta pe toate fronturile cu această problemă. Se pot organiza inclusiv echipe anti-bullying, elevi pe care  profesorii îi observă că au un spirit justițiar, sau au o afinitate spre partea aceasta, și care ar putea să își influențeze colegii să adopte aceste comportamente sănătoase anti-violență (…) Asta prevede actul normativ, dar nu cunosc dacă s-a creat la nivelul școlilor din județ așa ceva”, a mai spus reprezentanta IPJ Covasna.

4 școli din județ, selectate să participe în cadrul unui proiect național anti-bullying

Începând cu luna februarie a acestui an, prin Direcția Siguranță Școlară din cadrul IGPR, la nivel național a fost demarat un proiect pentru prevenirea violenței fizice și psihologice în unitățile de învățământ preuniversitar. Proiectul urmărește intensificarea activităților dedicate prevenirii violenței într-un număr limitat de școli. În județul Covasna, au fost selectate în cadrul acestui proiect 4 unități de învățământ, respectiv: Liceul de Arte și Școala Gimnazială „Varadi Jozsef” din Sfântu Gheorghe, Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Întorsura Buzăului și Școala Gimnazială nr.1 din Zăbala.

Odată cu lansarea proiectului, a fost demarat și un concurs dedicat claselor de gimnaziu din cele 4 școli, având ca temă prevenirea bullying-ului. Etapa județeană a fost câștigată de elevii clasei a VII-a de la Școala Gimnazială nr.1 Zăbala.

„Am încercat să selectăm școli și din mediul rural și din cel urban (…) Concursul adresat elevilor celor 4 clase de gimnaziu participante în acest proiect a ajuns în etapa națională, am desemnat câștigătorii la etapa județeană, și a constat în realizarea unor materiale preventive, un clip video și un afiș cu tema prevenirii bullying-ului. Copiii s-au implicat, au fost creativi, au realizat niște materiale foarte frumoase. La nivel județean s-a decis ca Școala Gimnazială nr.1 Zăbala să meargă la faza națională, clasa a VII-A a avut un proiect foarte frumos, cu un mesaj emoționant. Pe locul 2 s-au clasat elevii clasei a V-a B de la Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu din Întorsura Buzăului, iar locul 3 i-a revenit Școlii Gimnaziale Varadi Jozsef din Sfântu Gheorghe, cu un proiect al clasei a 6-a A”, a mai explicat Nicoleta Tolvaj-Marin.

Potrivit acesteia, selecția la nivel național va avea loc pe data de 25 martie, cu ocazia Zilei Poliției Române.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio