Ştiri locale

Duminică e Ziua Cetății Zânelor la Covasna: Excursie cu ghidaj, expoziție foto-documentară și ateliere de desen

Poiana Zânelor din Voinești – Covasna găzduiește în acest sfârșit de săptămână cea de a 5-a ediție a Zilei Cetății Zânelor, eveniment în cadrul căruia participanții vor avea ocazia, printre altele, să viziteze expoziția foto-documentară „Dacii din estul Transilvaniei”, sau să participe la o excursie ghidată până la cetate.

Potrivit organizatorilor, activităţile vor avea loc în aer liber, duminică (21.08), începând cu ora 10:00, la Casa Nedeii din Valea Zânelor, iar participarea publicului este gratuită.

Publicitate

„Rugăm publicul să vină pregătit corespunzător. Pentru excursia la Cetatea Zânelor, vă recomandăm să aveți încălțăminte potrivită pentru drumeții la munte, și apă. Primii participanți la ateliere vor beneficia de premii surpriză”, se arată într-o postare pe pagina e Facebook a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

Evenimentul este organizat de Asociația Culturală „Cetatea Dacică-Valea Zânelor”, și finanțat de Primăria Covasna, Consiliul Local și Casa Orășenească de Cultură Covasna, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.

***

Cetatea dacică din Voinești-Covasna a fost ridicată în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, fiind una dintre cele mai mari fortificații de acest gen din afara Munţilor Orăştiei.

Primele săpături arheologice au fost făcute în anii 1942-1943, iar după o pauză de câțiva ani au fost reluate în 1968 de arheologul Székely Zoltán din cadrul Muzeului Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe.

O parte dintre zidurile cetății au fost scoase la suprafață în urmă cu aproape 3 decenii, de o puternică furtună care a culcat pădurea la pământ, iar în 1998 Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj a demarat o serie de cercetări arheologice și interdisciplinare în această zonă.

În anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii din rădăcini şi a culcat pădurea la pământ, au ieşit la iveală o parte dintre zidurile cetăţii, iar în 1998 au început cercetările arheologice şi interdisciplinare efectuate sub egida Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.

Printre vestigiile descoperite se numără obiecte din ceramică, unelte şi ustensile, monede, fibule din bronz, fier şi argint, pandantive, cercei, brăţări şi colane din bronz, mărgele din sticlă şi chihlimbar.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
Publicitate
banner we radio