La solicitarea We Radio, Direcţia Judeţeană de Statistică ne-a prezentat mai multe statistici în ceea ce priveşte nivelul salariilor din judeţ aferent anului 2019. Astfel, județul Covasna a înregistrat la finalul anului 2019 un câștig mediu salarial net de 2.379 lei, cel mai bine plătiți angajați fiind cei din industria fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din fabricarea țițeiului unde salariul mediu net a ajuns la 5.798 lei. (Vezi la finalul articolului tabelul complet cu salariile din judeţul Covasna)
Pe locul doi în topul celor mai bine plătite domenii se află extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde salariul mediu net a fost de 4.516 lei, potrivit datelor Direcției Județene de Statistică, iar angajații din asigurări sociale, administrație publică și apărare au obținut câștiguri salariale medii nete de 4.434 lei.
La polul opus, cele mai mici salarii medii nete din județul Covasna le-au obținut angajații din domeniul fabricării substanțelor și produselor chimice – 1.166 lei (cu menţiunea că în acest domeniu vorbim despre un singur angajat, conform aceloraşi date de la Direcţia de Statistică); urmat de cei care lucrează în domenii precum fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, tăbăcirea și finisarea pieilor, harnașamente și încălțăminte, sau prepararea și vopsirea blănurilor, cu un câștig mediu salarial net de 1.457 lei; respectiv de cei din domeniul tranzacțiilor imobiliare unde salariul mediu net a ajuns la 1.704 lei.
Salariul mediu net în sănătate și asistență socială a fost de 3.504 lei la finalul anului 2019, în vreme ce în învățământ câștigul mediu net a fost de 3.099 lei.
Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică, efectivul salariaților la sfârșitul anului 2019 a fost de 52.835 persoane, cei mai mulți angajați, pe activități ale economiei naționale, fiind în domeniul industriei (19.557 contracte de muncă) și în domeniul industriei prelucrătoare (18.089 contracte de muncă), urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, dar și repararea autovehiculelor și motocicletelor unde numărul contractelor de muncă la finalul anului 2019 era de 8.315.
Cei mai puțini angajați cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial (inclusiv cei cu contract de muncă suspendat) existenți în evidențele Direcției de Statistică sunt în domeniile: extracția petrolului brut și a gazelor naturale (25 de contracte); fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (14 contracte); industria metalurgică și fabricarea altor mijloace de transport (fiecare câte două contracte de muncă), respectiv câte un angajat în fabricarea substanțelor și produselor chimice (care de altfel are şi cel mai mic salariu) și în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, acesta din urmă fiind domeniul cu cel mai mare salariu net.
„Nu sunt cuprinși salariații detașați la lucru în străinătate și cei care cumulează mai multe funcții și nu au funcția de bază la unitatea raportoare. Sunt excluse cadrele militare și personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Următoarele categorii nu se includ: patronii care își desfășoară activitatea în propria unitate și pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele și profitul unității; lucrătorii familiali; persoanele care își exercită activitatea într-o unitate economică aparținând familiei sau unei rude, pe care o ajută și pentru care nu primesc remunerație sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuință) sau ocazional, cu titlu excepțional și în bani, fără a figura pe statul de salarii; – membrii consiliilor județene și locale”, ne-au transmis reprezentanții Direcției Județene de Statistică.
Săptămâna trecută, conducerea Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Covasna afirma că aproape 75% dintre angajații județului, cu excepția celor din sistemul bugetar, sunt plătiți cu salariul minim pe economie și doar o parte beneficiază de bonuri de masă. Afirmaţiile directorului AJOFM au fost contrazise de parlamentarul UDMR Miklós Zoltán, care a făcut un apel la Kelemen Tibor „să nu mai disemineze informații false în spațiul public”. Detalii AICI.
(Ioana Ardeleanu)
