Luni, 5 mai, de la ora 14:00, în Parcul Memorial al Holocaustului din Sfântu Gheorghe va avea loc un eveniment de comemorare a 81 de ani de la ghetoizarea evreilor din fostul județ Trei Scaune, actualul judeţ Covasna (3–5 mai 1944) și deportarea lor în lagărul morții de la Auschwitz. Manifestarea este organizată de Inspectoratul Școlar Județean Covasna, la inițiativa inspectorului școlar dr. Victor Sibianu, în colaborare cu Obștea Evreilor din Sfântu Gheorghe.
Vor participa elevi din școlile municipiului, iar una dintre componentele simbolice ale evenimentului va fi formarea unui „lanț viu” de copii, care vor uda 52 de arbori de mesteacăn plantați în memoria celor 52 de copii evrei din Sfântu Gheorghe uciși la Auschwitz. Arborii au fost replantați recent prin grija Primăriei Sfântu Gheorghe și a primarului Antal Árpád, un susținător activ al Parcului Memorial al Holocaustului, după cum spune Hermann Rosner, liderul Obştei Evreilor din Sfântu Gheorghe.
Parcul, conceput ca un loc de reculegere, educație și memorie, a fost inițiat de Feder Zoltán, fost locuitor al orașului și autor al lucrării monumentale „Zsidók Háromszéken” (Evreii din Trei Scaune). Pe lângă cei 52 de mesteceni, în parc au fost plantați și 52 de arbori de tuia la comemorarea a 70 de ani, iar la 75 de ani de la evenimente au fost ridicate 52 de plăcuțe memoriale dedicate copiilor. În capela care găzduiește un mini-muzeu, un zid memorial păstrează înscrise numele celor 611 evrei covăsneni – femei, bărbați, vârstnici și copii – deportați și uciși la Auschwitz.
Evenimentul din acest an transmite două mesaje clare: „Comemorăm, nu uităm!” şi „Niciodată, cu nimeni, să nu se mai repete astfel de atrocități!”.
Aceste comemorări publice, desfășurate în prezența tinerilor, au o profundă valoare educativă. Ele oferă context istoric și sprijină formarea unei conștiințe critice în rândul elevilor, punând accent pe pericolele extremismului, fascismului și urii rasiale. Educarea tinerilor în spiritul toleranței, al conviețuirii pașnice și al respectului reciproc este, în sine, un act de memorie activă și o garanție că istoria nu se va repeta.
În 2024, comemorarea a avut loc pe fosta locație a ghetoului de pe strada Ciucului, astăzi sediul Universității Sapientia. Acolo se află un mic obelisc memorial, cu plăci inscripționate în patru limbi – română, maghiară, engleză și ebraică – marcând unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei locale și europene.
