Ştiri locale

Cifre oficiale de la Direcţia Silvică Covasna: Doar 212 mc de lemn tăiat ilegal în acest an în judeţul Covasna

În județul Covasna s-au regenerat în acest an cu aproximativ 50 hectare mai mult față de cât s-a tăiat în mod legal anul trecut, sau cel puțin așa rezultă din cifrele Direcției Silvice Covasna care în prezent administrează 28.400 de hectare fond forestier proprietate publică a statului, reprezentând circa 16% din suprafața totală a județului.

În ceea ce privește tăierile ilegale la nivelul judeţului Covasna, coform Direcţiei Silvice în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019 volumul total tăiat a fost de 212 mc lemn, cea mai mare parte (181 mc) din alte proprietăți decât cele ale statului, în general din cantoane expuse, situate în imediata vecinătate a comunităților defavorizate. Diferenţa, 31 mc de material lemnos, au fost tăiați în mod ilegal din proprietatea publică a statului.

„Putem afirma faptul că în suprafețele de fond forestier proprietate publică a statului pe care le administrează Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Covasna, precum și în suprafețele altor proprietari pentru care avem încheiate contracte de administrare/servicii silvice, nu s-au înregistrat tăieri ilegale pe suprafețe mari”, ne-a precizat şeful Direcţiei Silvice Covasna, Emilian Cornea.

Noul ministrul al Mediului, Costel Alexe, estima zilele trecute la 20 de milioane de metri cubi pe an volumul de lemn obținut din tăierile ilegale în toată ţara. Oficialul a precizat că, în total, ȋntr-un an se taie aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn și s-a declarat „șocat” de faptul că mai bine de jumătate provin din tăieri ilegale, în mare parte din pădurile proprietate privată. Cifrele se bazează pe raportul Inventarului Forestier Naţional.

Potrivit datelor furnizate de Greenpeace România, din 2005 și până azi au mai rămas sub jumătate din cele 250.000 de hectare de păduri primare, estimate acum 14 ani, care reprezintă ca 60% din pădurile virgine europene. Din cele 120.000 de hectare de păduri virgine care au mai rămas în României, doar 30.000 de hectare se află sub protecție strictă.

La nivelul întregii țări, peste 50% din suprafața împădurită se află în arii protejate, incluzând și Siturile Natura 2000.

Cât s-a tăiat și cât s-a regenerat din pădurile județului Covasna

Șeful Direcției Silvice Covasna, Emilian Cornea, ne-a explicat că volumele care se pot recolta anual se calculează în conformitate cu Normele tehnice pentru silvicultură şi respectă cu stricteţe prevederile amenajamentului silvic, iar atunci când se stabilesc suprafeţele care urmează să fie parcurse cu tăieri, se ia în calcul o continuitate a recoltelor pe o perioadă de câțiva zeci de ani ţinând cont de starea pădurii şi volumele recoltate. Stabilirea suprafeţelor şi volumul de lemn care urmează a se recolta se face prin amenajamentul silvic, care se întocmeşte la fiecare 10 ani şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice care răspunde de silvicultură.  

„Amenajamentele silviceprevăd planuri de recoltare a produselor principale sau secundare, care se aprobă prin Ordin de ministru, și conform cărora în fiecare unitate amenajistică sunt prevăzute lucrările care se propun a se executa în următorii 10 ani. Anul în care se execută lucrările respective este stabilit în funcție de condițiile concrete din teren, cum ar fi starea arboretelor, fructificaţie, evoluția semintişului etc. Putem compara pădurea cu o cultură, cu o grădină în care semeni, pliveşti, răreşti şi recoltezi. În funcţie de caracteristicile şi stadiul de dezvoltare, executăm lucrări de îngrijire a regenerărilor şi plantaţiilor, după care urmează tăieri de îngrijire (degajări, curăţiri şi rărituri), prin care tăiem exemplarele care nu sunt valoroase economic în zona noastră: salcie, carpen, mesteacăn, plop. Ne axăm pe promovarea speciilor valoroase economic, care în zona noastră sunt: fag, gorun, paltin, molid, brad”, ne-a explicat șeful Direcției Silvice Covasna.

Situaţia tăierilor ilegale

Pentru a înțelege și mai bine cât și de ce se taie din păduri, dar și modul în care se recoltează lemn în județul Covasna, am solicitat o situație a suprafețelor parcurse cu tăierile legale și ilegale din ultima perioadă.

Conform Direcției Silvice Covasna, în ceea ce priveşte fondul forestier pe care îl administrează sau pentru care asigură serviciile silvice, suprafața parcursă cu ultima tăiere în cursul anului trecut este de 184 hectare, din care 122 hectare proprietate publică a statului, respectiv 62 hectare aflate în proprietate privată. Este vorba despre suprafețe în care există deja instalată o regenerare naturală prin semințiș în proporție de minimum 75%, pe diferența de suprafață neregenerată natural urmând să fie plantați puieți produși în pepinierele Direcției, în cel mult doi ani de la ultima tăiere.

În ceea ce privește tăierile rase, în 2018 a fost recoltată o suprafață totală de 64 hectare, din care 42 din proprietatea publică a statului, iar restul de 22 hectare din proprietate privată. Emilian Cornea ne-a explicat că aceste suprafețe vor fi regenerate integral, în mod artificial, prin plantare cu puieți forestieri produși în pepinierele proprii.

„Când arboretul ajunge la vârsta de peste 80-90 ani (când arborii sunt maturi), începem tăierile de regenerare. Acestea reprezintă lucrări de recoltare a masei lemnoase prin care se creează condiţiile necesare stimulării fructificaţiei, etapizat, de-a lungul a două-trei decenii, astfel încât în momentul în care pădurea ajunge la vârsta exploatabilității şi se recoltează întreaga masă lemnoasă, acesta să fie regenerată natural, adică să fie instalat semințișul pe cel puțin 75% din suprafața parcelei respective. În felul acesta ne folosim de capacitatea de regenerare a pădurii, iar cheltuielile aferente plantării şi îngrijirii puieților sunt cât mai mici. Regenerarea naturală are o mult mai mare capacitate de adaptare și rezistență la factorii de mediu, care în ultimii ani înregistrează tot mai multe extreme. În ce priveşte tăierile de regenerare, acestea se realizează etapizat, în decurs de 15-30 ani, de regulă prin 3 intervenţii. Prima intervenţie are scopul de a reduce consistenţa arboretului, pentru a ajunge mai multă lumină la coroana arborilor, stimulând astfel fructificaţia (producerea de seminţe) şi se realizează ţinând cont de periodicitatea fructificaţiei, prin extragerea  de arbori rău conformați și mai puțin valoroși economic. După un număr de ani, în funcţie de seminţişul instalat, intervenim cu o a doua tăiere prin care rărim și mai mult arboretul, ca să creăm condiţii pentru dezvoltarea seminţişului  deja instalat. Ultima tăiere prin care se îndepărtează integral arboretul matur, se realizează în momentul în care seminţişul este instalat pe minim 75% din suprafaţă şi a atins stadiul de dezvoltare în care nu mai are nevoie de protecţia arboretului matur”, ne-a mai explicat șeful Direcției Silvice Covasna.

Conform legii, administratorul fondului forestier proprietate publică a statului și proprietarii de păduri au obligația să înființeze un fond de conservare și regenerare a pădurilor, neimpozabil, deductibil fiscal, care se află la dispoziția și în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice. Concret, din suma încasată ca urmare a valorificării masei lemnoase din tăieri principale, prin recoltarea arborilor mari, aproximativ 20-25% se virează în acest fond, care ulterior este folosit pentru regenerarea pădurii.

În 2019, la nivelul Direcţiei Silvice Covasna s-au regenerat peste 300 hectare de pădure

În primăvara acestui an, la nivelul Direcţiei Silvice Covasna a fost regenerată o suprafață totală de 301 hectare, din care 205 din proprietatea publică a statului, restul de 96 fiind în proprietate privată.

Din suprafața totală regenerată, 146 de hectare reprezintă regenerări naturale, iar restul de 155 de hectare au fost regenerări artificiale. În ambele cazuri, cea mai mare suprafață (peste 100 de hectare) s-a aflat în proprietatea publică a statului.

„Conform precizărilor Codului Silvic, lucrările de regenerare artificială și de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetație de la tăierea rasă/ultima tăiere. În suprafețele de fond forestier proprietate publică a statului pe care le administrează Regia Națională a Pădurilor -Romsilva, prin Direcția Silvică Covasna, precum și în suprafețele altor proprietari pentru care avem încheiate contracte de administrare/servicii silvice, suprafețele respective se regenerează artificial în maximum doi ani, conform prevederilor legale în vigoare”, ne-a mai explicat șeful Direcției Silvice Covasna.

(Ioana Ardeleanu)

banner we radio