Ştiri locale

Centrul Judeţean de Cultură va continua cartografierea meşteşugurilor tradiţionale cu ajutorul studenţilor

Centrul de Cultură Covasna va continua anul acesta, cu ajutorul studenţilor, cartografierea meşteşugurilor tradiţionale din judeţ, demarată în urmă cu aproape cinci ani printr-un proiect finanţat din fonduri norvegiene.

Publicitate

Directorul instituţiei, Imreh Marton István, a declarat că în cadrul proiectului a fost realizată, printre altele, o bază de date digitală care conţine informaţii referitoare la meşterii populari şi meşteşugurile tradiţionale din zonă, s-au realizat mai multe filme documentare pe această temă, precum şi câteva muzee virtuale care prezintă atelierul unui fost fierar, al unui rotar şi al unui tapiţer.

Potrivit acestuia, în cadrul proiectului au fost documentate peste 40 de meşteşuguri tradiţionale care se mai păstrează pe raza judeţului Covasna şi au fost înregistraţi într-o bază de date circa 250 de meşteşugari, dar pe parcursul cercetărilor s-a constatat că numărul acestora este mult mai mare.

„Când am pornit proiectul cu fonduri norvegiene am zis că, probabil, o să găsim în jur de 150-200 de meşteri în judeţ, dar am constatat că sunt aproape 1.000. Unii dintre aceştia sunt bătrâni şi nu mai practică meseria, dar ştiu cum se practică şi nu vrem să lăsăm aceste cunoştinţe să dispară odată cu ei. Nu avem informaţii exacte şi ne-am învârtit în jurul acestei probleme: cum ajung acei doi-trei oameni ai noştri să facă un inventar complet al întregului judeţ. Aşa că am cerut ajutorul diferitelor universităţi care au secţii de etnografie, cele care ne-au răspuns sunt majoritatea din Ungaria, dar şi din România, din Cluj, de exemplu, şi vara asta o să vină la noi între 15 şi 20 de studenţi care o să stea aici o săptămână-două, vom vedea, şi o să cartografieze măcar o zonă, acum zona Baraoltului, anul viitor Târgu Secuiesc şi aşa mai departe şi atunci în doi-trei ani apucăm să avem o perspectivă realistă asupra a ceea ce avem. Acum ştim că sunt zone care şi-au păstrat meşterii mai mult decât altele, spre exemplu, cât timp în jurul oraşului Sfântu Gheorghe nu mai găseşti un tâmplar tradiţional, în zona Baraoltului sunt sate în care găseşti câte 20 de feluri de meşteri”, a declarat Imreh Marton István.

Acesta a mai spus că este în curs de traducere o carte despre meşteşugurile din judeţul Covasna, publicată în limba maghiară sub semnătura muzeografului Kinda Istvan.

„Foarte greu avansăm cu traducerile atât în engleză, cât şi în română pentru că sunt termeni de specialitate, cuvinte vechi, dar sperăm să terminăm şi cu traducerile dacă nu anul ăsta, atunci anul viitor (…) Între timp ne-am dat seama că cele peste 400 de obiceiuri pe care le-a descris domnul Kinda în primul volum nu sunt toate, avem materiale pentru încă un volum. Deci, după ce se cercetează, în doi-trei ani o să iasă şi al doilea volum care o să trateze alte meşteşuguri neincluse în primul volum”, a mai spus Imreh Marton Istvan.

Potrivit acestuia, proiectul finanţat din fonduri norvegiene a vizat şi realizarea unei strategii de marketing pentru atragerea turiştilor şi valorificarea produselor meşteşugăreşti, iar câteva ateliere au fost incluse deja în circuitul turistic.

„Am încercat să vorbesc cu câţiva oameni şi avem deja opt meşteşuguri diferite la care mă gândesc, iar dacă s-ar găsi o comunitate unde fie primăria, fie biserica, fie o asociaţie ar da o încăpere în folosinţă unui meşter bătrân, am putea dezvolta un proiect foarte frumos. Deci, ne trebuie locaţia, un meşter care să ştie detaliile meşteşugului şi un tânăr care e disponibil să înveţe meşteşugul (…) Ştim că meşterilor nu le place când turiştii le invadează atelierul în care ei creează, nu le place să li se atingă uneltele, să fie deranjaţi în timpul procesului, de aceea ne-am gândit că sunt destul de multe ateliere care deja nu mai funcţionează, a murit meşterul şi a lăsat atelierul sau e prea bătrân să mai lucreze şi am putea colecta uneltele originale din aceste ateliere şi să le prezentăm în alte locaţii. Tânărul ar putea fi şi ghid, le-ar explica turiştilor, i-ar lăsa să ridice ciocanul, să bată nicovala, să pipăie, să vadă, iar într-un colţ să se amenajeze şi un loc unde copiii să poată face, spre exemplu, o potcoavă în miniatură, iar aceştia ar duce acasă nu numai obiectul în sine, ci şi o experienţă, o trăire avută acolo. Asemenea ateliere s-ar putea realiza în câteva localităţi şi chiar am putea să facem o reţea de ateliere. Tânărul, care între timp învaţă meşteşugul, poate să scrie proiecte, poate să acceseze fonduri nerambursabile, ceea ce bătrânul nu o să se mai apuce niciodată în viaţa lui şi aşa, încet-încet, le-am da şi o ocupaţie tinerilor şi nu ar mai pleca să culeagă căpşuni în Spania, ar avea aici un trai, păstrând ceva ce, altfel, s-ar pierde odată cu bătrânii aceştia”, a mai adăugat Imreh Marton Istvan.

Acesta a mai menţionat că se caută soluţii şi pentru a-i ajuta pe meşteşugari să îşi valorifice produsele.

„A fost iniţiativă, am avut un parteneriat cu Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, au fost câteva produse care s-au vândut în magazinul lor de suveniruri, dar între timp muzeul a fost închis pentru renovare şi căutăm alte soluţii”, a mai spus acesta.

(Agerpres)

Publicitate