Bariera plutitoare de pe râul Olt a fost predată Primăriei Sfântu Gheorghe. Tega se va ocupa de colectarea deșeurilor
Bariera plutitoare pentru colectarea deșeurilor, amplasată la confluența râului Olt cu pârâul Debren la Sfântu Gheorghe, printr-un parteneriat între de Asociația „Mai mult verde” și Fundația Comunitară Covasna, a fost predată în administrarea Primăriei, de colectarea deșeurilor și de buna funcționare a acesteia urmând să se ocupe de acum înainte angajații societății de salubritate Tega. Anunțul a fost făcut luni, în cadrul unei conferințe de presă la care au luat parte viceprimarul Tóth-Birtan Csaba, directorul Tega, Máthe László, directoarea Fundației Comunitare Covasna, Bereczki Kinga, dar și reprezentanți ai Asociației „Mai Mult Verde”.
„Cu 3 ani în urmă, Asociația Mai Mult Verde a dat un impuls pentru implicarea în programul național Cu apele curate și suntem bucuroși că s-a întâmplat, că ne-au contactat să ne implicăm. Așa au început acțiunile de ecologizare care nu erau incluse în cadrul programelor comunitare coordonate de Fundația Comunitară Covasna. Am început să organizăm în fiecare an aceste acțiuni de ecologizare și, ca urmare a acestei bune colaborări, s-a format o sursă valoroasă locală care constă în colaborarea cu autoritățile locale, ONG-uri și școli. Trebuie să menționez că Asociația nu numai că ne motivează, ne invită să luăm parte la programul național, dar ne ajută și financiar (…) În mobilizare și participarea activă la acțiunile de ecologizare, un partener important ne este Liceul de Arte Plugor Sándor, și la fel și Asociația Lármafa. Așa ajungem să mobilizăm zeci de oameni”, a declarat directoarea Fundației Comunitare Covasna, Bereczki Kinga.
Amplasată iniţial în august 2021, bariera galbenă în lungime de 16 metri, în valoare de aproximativ 12.000 de euro, a fost demontată în luna mai a anului 2022 după ce s-a rupt din cauza nivelului crescut al apei. Timp de mai multe luni s-au căutat soluţii pentru a putea fi reparată, însă din cauza greutății și a dimensiunilor foarte mari, a fost nevoie de ajutor logistic pentru împachetarea şi transportul ei către o firmă care să o repare. În luna aprilie a anului trecut, la doar o zi după ce abia fusese remontată pe Olt, bariera s-a rupt din nou, astfel că a fost înlocuită cu una nouă, mai rezistentă.
„Am început în 2019 cu scopul ca acest nume – Cu apele curate – să devină o realitate, dar suntem încă departe. Am început timid, cu 10 orașe de pe Dunăre, și am crescut ulterior, pentru că 90% dintre râuri se varsă în Dunăre (…) Ne-am dat seama foarte repede că avem nevoie de ajutorul asociațiilor din țară, și așa s-a născut acest frumos parteneriat între noi și Fundația Comunitară Covasna. Suntem mereu impresionați de numărul mare de voluntari care participă și de cât de repede se reunește comunitatea, iar pentru noi este un exemplu de bună practică (…) E o problemă care ne afectează pe toți, dar diferă în funcție de localitate. Noi venim cu o serie de soluții, cum este și bariera plutitoare, dar ce se întâmplă mai departe depinde foarte mult și de răspunsul local. Bariera este una dintre soluțiile identificate de noi, după ce am testat mai multe soluții tehnologice, și intră în categoria de prevenție, pentru că aceste deșeuri nu curg mai departe spre alte localități și apoi în Dunăre, ci sunt colectate. Noi am adus-o și am montat-o, dar e mai important ce se întâmplă după, pentru că nu este a noastră, nu este a voastră, e a râului și a comunității. Faptul că Primăria și firma de salubritate se ocupă este foarte important pentru noi. Am venit, am mai participat la câteva acțiuni de igienizare, dar acum, cu mare drag o lăsăm orașului, sperăm să funcționeze și poate peste câțiva ani nu va mai fi nevoie de ea”, a declarat Marta Popescu, coordonatoarea programului „Cu apele curate” din cadrul Asociației „Mai Mult Verde” București.
Aceasta a mai precizat că la nivel național au fost montate 7 bariere plutitoare, o parte dintre ele realizate în Norvegia, iar altele Turcia, și cu ajutorul cărora în aproape 4 ani au fost colectate 60 de tone de deșeuri.
În ceea ce privește decizia de predare a barierei de la Sfântu Gheorghe în administrarea autorităților locale, Berecki Kinga a precizat că Fundația pe care o conduce nu are capacitatea de a monitoriza permanent buna funcționare a acesteia: „Până anul trecut ne-au contactat oamenii și ne-au anunțat că bariera este plină și ar trebui golită, și atunci am încercat cu voluntarii, dar noi nu avem capacitatea de a o monitoriza permanent. Organizăm acțiuni o dată pe an și mobilizăm oamenii, dar nu avem capacitatea de a monitoriza permanent bariera”.
La rândul său, viceprimarul Tóth-Birtan Csaba a explicat că de colectarea deșeurilor adunate cu ajutorul barierei se va ocupa Tega, în vreme ce Primăria va asigura buna funcționare a acesteia, respectiv eventualele reparații: „Tega periodic va verifica și va colecta ceea ce se adună după această barieră, iar Primăria va urmări starea ei, iar dacă este nevoie vom interveni să o reparăm și să asigurăm funcționarea permanentă. Acum, Asociația a făcut un act de donație la notar, iar Primăria va trebui prin Hotărâre de Consiliu Local să accepte donația, ca să poată face parte din patrimoniul Primăriei”.
Numărul deșeurilor aruncate pe malul Oltului, redus considerabil după instalarea unor camere de supraveghere
Tot în cadrul proiectului „Cu apele curate”, în locurile din apropierea râului Olt unde se depozitau ilegal deșeuri în județul Covasna au fost montate 8 camere de supraveghere, dintre care 4 la Sfântu Gheorghe, iar autoritățile locale spun că rezultatele sunt vizibile.
„Au fost vreo 4-5 cazuri în care s-a observat depunerea deșeurilor cu ajutorul acestor camere. Aceste camere sunt monitorizate de reprezentanții ADI SIMD, iar dacă văd ceva dubios, contactează Poliția Locală care se deplasează la fața locului. Astfel a fost posibilă identificarea și amendarea făptașilor. Patru camere sunt la Sfântu Gheorghe iar restul sunt în alte localități, oricum nu se poate identifica totul, dar ne sunt de folos”, a declarat viceprimarul Tóth-Birtan Csaba.
„Un lucru foarte pozitiv este că în punctele unde sunt amplasate aceste camere de luat vederi nu mai sunt depuneri de deșeuri. Au fost identificate punctele cele mai dificile și acolo au fost amplasate camerele. Nu știu dacă au găsit alte locuri unde să arunce, dar măcar în acele zone nu mai există deșeuri”, a completat directoarea Fundației Comunitare Covasna.
Aproape 100 de tone de microplastic/an în apele Dunării
În urmă cu 2 ani, Asociația „Mai Mult Verde” a demarat un studiu privind prezența materialelor plastice în apele Dunării. Timp de 5 sezoane, în perioada primăvară-iarnă 2022 – primăvară 2023, au fost monitorizate trei secțiuni ale fluviului, respectiv Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porțile de Fier II) și Isaccea (după ultimul afluent – râul Prut, înainte de Delta Dunării), fiind prelevate 135 de probe care au fost prelucrate și analizate.
„Din păcate, plasticul nu dispare niciodată. Sunt teste care arată că rezistă în jur de 500 de ani, dar de fapt se transformă în microplastic”, a explicat coordonatoarea programului „Cu apele curate”.
Rezultatele analizelor au relevat că, în medie, sectorul românesc al Dunării transportă anual 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic. Cele mai mari randamente de transport anual au rezultat pentru stația de prelevare Moldova Veche, respectiv între 93 și 100 tone de material plastic anual.
(Ioana Ardeleanu)
Loading ...
