Ştiri locale

Aproximativ 2.000 de litri de apă sfințită pentru Bobotează, la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe

Preoții Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe au pregătit aproximativ 2.000 de litri de apă sfințită, jumătate din cantitate fiind îmbuteliată în sticle de jumătate de litru pe care enoriașii le vor putea lua acasă.

La fel ca în anii precedenți, slujba de Bobotează va începe cu Acatistul Botezului Domnului, urmată de sfințirea Agheasmei Mari.

Publicitate

„Butoaiele au fost pregătite deja, pentru că se săvârșește Agheasma Mare și în ajunul sărbătorii, iar vineri după Sfânta Liturghie vom săvârși slujba de sfințire a apei. Avem tot cam ca în anii trecuți, în jur de 2.000 de litri, bidoanele au fost pregătite deja de joi, și vor rămâne și butoaie în Catedrală, pentru cei care vor să vină cu recipiente să ia acasă”, a explicat preotul Flavius- Filip Farcaș.

Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, și este nevoie de aprobarea preotului duhovnic pentru a fi folosită.

După Bobotează, pe 7 ianuarie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit şi „Înaintemergătorul”, cel care a anunţat venirea Mântuitorului, astfel fiind încheiat şirul sărbătorilor de iarnă.

„Enoriașilor le transmitem ca Bunul Dumnezeu să îi binecuvânteze, să fie un an bun, cu sănătate, pace, bucurii pe toate planurile, și să avem nădejde, să nu ne pierdem credința, să rămânem aproape de Sfânta Biserică”, a mai transmis preotul.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

În ajunul Bobotezei, preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă. Fetele nemăritate îi cer preotului un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune sub pernă, dar trebuie să postească și să se roage înainte. În unele zone ale țării, se spune că fetele trebuie să pregătească o turtă din făină sărată și apă, iar bărbatul care le va aduce în vis o cană cu apă să le potolească setea, este ursitul lor.

Un alt obicei este aruncarea crucii în apă. Se spune că persoana care va ajunge prima la cruce, și o aduce la mal, va avea noroc tot anul. La Sfântu Gheorghe acest ritual se făcea pe malului Râului Olt, unde preoţii ortodocşi sfinţeau apele, dar obiceiul nu s-a mai păstrat deoarece terenul este accidentat.

O altă superstiţie este că cei care strănută în ajunul Bobotezei vor avea un an plin de noroc, iar bolile îi vor ocoli. De asemenea, de Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate
banner we radio