Analiză: Peste 500 de sinucideri în județul Covasna în ultimii 10 ani, locul 2 pe ţară după Harghita

Județul Covasna ocupă locul 2 la nivel național în ceea ce privește numărul de sinucideri înregistrate în ultimii 10 ani, cu o medie de peste 20 de cazuri la 100.000 de locuitori în perioada 2013-2022, fiind depășit doar de județul Harghita, conform datelor Direcției Județene de Statistică (DJS) Covasna. Marea majoritate a deceselor prin sinucidere au fost înregistrate în rândul bărbaților, însă printre cei care au ales să își pună capăt zilelor s-au numărat și 3 minori.

Deși în ultimii ani sinuciderile au înregistrat o ușoară scădere, numărul persoanelor care se confruntă cu depresie, anxietate și alte probleme de sănătate mintală a crescut. Din păcate, depresia și sinuciderea sunt, încă, subiecte tabu în România. Pentru mulți oameni, să ajungă la psiholog sau la psihiatru e de neconceput, teama de blamare, vinovăția și rușinea că sunt „prea slabi” sau că nu reușesc să se pună singuri pe picioare fiind motive suficient de puternice pentru a nu cere niciodată ajutor. Un ajutor care, de cele mai multe ori, le-ar putea salva viața.

Publicitate

Mai tragic este atunci când vorbim despre tineri, copii ale căror suferințe depășesc dorința de a mai continua și de a se mai bucura de ceea ce ar trebui să fie cei mai frumoși ani din viață.

Deși în cazul tentativelor de suicid nu există date statistice, acestea nefiind înregistrate nici în evidențele Poliției, nici în cele ale spitalelor sau ale Direcției Județene de Statistică, am încercat să aflăm cum a evoluat în ultimul deceniu numărul sinuciderilor la nivelul județului. Pentru a avea o situație cât mai clară, am solicitat aceleași date atât de la Direcția de Statistică a județului, cât și de la Serviciul județean de Medicină Legală. Cu foarte mici diferențe, cifrele relevă aceeași situație îngrijorătoare: peste 500 de persoane și-au pus capăt zilelor în ultimii 10 ani (544 conform datelor oficiale SML, respectiv 560 conform datelor oficiale DJS).

Potrivit DJS Covasna, cele mai multe sinucideri s-au înregistrat în anii 2013 (56 de decese, dintre care 12 femei și 44 de bărbați), 2014 (54 de decese, dintre care 11 femei și 43 de bărbați) și 2018 (55 de decese, dintre care 12 femei și 43 de bărbați). Anul trecut, în evidențele instituției erau înregistrate 38 de sinucideri, dintre care 7 comise de femei și 31 comise de bărbați. Cel mai mare număr de decese în rândul femeilor (12) s-a înregistrat în anii 2013 și 2018.

„În perioada 2013-2022, numărul minorilor din județul Covasna decedați prin sinucidere a fost de 3 persoane. În această perioadă, cea mai mică vârstă a unui minor care a decedat având cauza de deces sinucidere din județul Covasna, a fost de 16 ani. Vă precizăm că Institutul Național de Statistică  nu colectează date despre tentative de sinucidere, recidive și motivele de sinucidere”, ne-a transmis sefa DJS Covasna, Andrea Illés.

Redăm mai jos statistica DJS pentru perioada 2013-2022:

*Datele pentru anul 2022 sunt semi-definitive.

Diferențele nu sunt foarte mari în ceea ce privește evidența Serviciului Județean de Medicină Legală Covasna, care funcționează în cadrul Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe. Conducerea unității medicale a transmis că în 2013 au fost înregistrate 46 de cazuri suicid, din care 37 au fost comise de bărbați, iar 9 de femei. Anul următor, numărul sinuciderilor a crescut la 49, din care 38 în rândul bărbaților și 11 în rândul femeilor.

În 2015 au fost înregistrate 48 de cazuri suicid, conform evidenței SML Covasna. Dintre acestea, 39 au fost în rândul bărbaților și 9 în rândul femeilor. În 2016, numărul cazurilor a scăzut la 41, din care 37 au fost comise de bărbați, și 4 de femei, iar în 2017 au fost înregistrate 43 de cazuri, din care 33 au fost bărbați, iar 10 au fost femei.

În 2018, printre cele 56 de cazuri de suicid (43 bărbați, 13 femei) din evidența SML Covasna s-a numărat și o minoră. Anul următor, numărul sinuciderilor a scăzut ușor, la 47 de cazuri, din care 42 în rândul bărbaților și 5 în rândul femeilor. Numărul sinuciderilor a continuat să scadă și în 2020, fiind înregistrate 36 de cazuri (24 bărbați, 12 femei), printre care și o minoră.

Efectele pandemiei în ceea ce privește sănătatea mintală a populației se reflectă și în numărul persoanelor care și-au pus capăt zilelor în 2021 – 46 de cazuri, dintre care 35 în rândul bărbaților și 11 în rândul femeilor.

Pentru anul trecut, statistica SML Covasna arată o ușoară scădere, fiind înregistrate 39 de cazuri de suicid, din care 33 comise de bărbați și 6 comise de femei.

Peste 500 de sinucideri în județul Covasna în ultimul deceniu

La începutul anului, decesul unui tânăr de 17 ani din Sfântu Gheorghe, aflat în plasament într-o casă de tip familial, a făcut obiectul unei anchete demarate de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Băiatul, care era elev în clasa a X-a, dispăruse pe 1 februarie din casa de tip familial în care locuia, fiind găsit a doua zi, spânzurat într-o zonă împădurită din afara orașului. Ministrul Familiei de la vremea respectivă, Gabriela Firea, a transmis că situația este „șocantă și deosebit de tristă”, iar gestul tânărului este greu de înțeles, având în vedere că „era liniștit, iubit și apreciat”.

În martie, un bărbat de 30 de ani din Sfântu Gheorghe, care amenința că își va pune capăt zilelor într-un bloc de pe strada Nicolae Iorga, a fost convins să renunțe la gestul disperat după ce pompierii covăsneni au fost alertați de dispeceratul ISU Brașov, în urma unui apel la 112 făcut de angajata unei librării din Brașov, care ar fi primit câteva filmări pe telefonul mobil prin care bărbatul o anunța că se va sinucide. Dar și mai recent, la mijlocul lunii trecute, un jandarm și doi polițiști covăsneni aflați în misiune i-au salvat viața unui bărbat care era pe punctul de a se arunca de pe podul peste Râul Olt, la Sfântu Gheorghe.

Majoritatea persoanelor nu recunosc că au o problemă

Potrivit celei mai recente Anchete de Sănătate prin Interviu, desfășurată de INS în anul 2019, din totalul populației de la nivelul Regiunii Centru (2.314.802 de locuitori, inclusiv din județul Covasna), aproape 75% au declarat că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, aproape 18% au declarat că au o stare de sănătate moderată, iar 7% au declarat că au o stare de sănătate rea sau foarte rea. Majoritatea respondenților au fost femei, iar cei mai mulți provin din mediul urban.

În ceea ce privește sănătatea sufletească, potrivit aceleiași Anchete pusă la dispoziție de către DJS Covasna, doar puțin peste 1% dintre respondenți au declarat că s-au simțit triști, deprimați sau fără speranță aproape zilnic; puțin peste 2% au declarat că au avut astfel de sentimente mai mult de jumătate din timp; peste 17% au declarat că aceste stări au persistat câteva zile, în vreme ce 78% dintre respondenți spun că niciodată nu s-au simțit depresivi sau triști.

La întrebarea „Ați avut o părere proastă față de dvs. înșivă, ați simțit că ați eșuat în ceea ce ați întreprins sau că v-ați dezamăgit pe dvs. și familia dvs.”, peste 85% dintre cei chestionați au răspuns „niciodată”; în vreme ce doar puțin peste 1% au recunoscut că aproape zilnic s-au simțit astfel.

Când vine vorba despre a-și recunoaște slăbiciunile, fie și ele legate de depresie și sănătatea mentală, bărbații sunt cei care au răspuns în procent cel mai mare (peste 81%) că nu au trecut niciodată prin stări depresive sau de tristețe, iar 87% dintre aceștia spun că nu au avut niciodată o părere proastă despre ei, sau nu au simțit că au eșuat.

În ceea ce privește depresia, dintr-un total de 518.269 de persoane chestionate la nivelul Regiunii Centru (inclusiv județul Covasna), doar 0,12% figurau în evidențe cu această afecțiune, majoritatea fiind femei, conform studiului realizat în anul 2019.

Datele reprezintă rezultatele ultimei cercetări privind starea de sănătate a populației, desfășurată de Institutul Național de Statistică în anul 2019, și au la bază declarația proprie a fiecărei persoane participante la cercetare, în ceea ce privește propria stare de sănătate, starea sufletească, precum și anumite boli sau afecțiuni cronice, inclusiv depresie, de care persoanele (de 15 ani şi peste) au declarat că suferă.

Cum recunoaștem semnele depresiei și cum ajutăm o persoană care are gânduri sinucigașe?

Pentru mulți, poate fi greu de înțeles ce poate determina o persoană să își încheie socotelile cu viața. Specialiștii spun că gândurile de tipul „vreau să mor” apar, de obicei, atunci când oamenii suferă de atât de multă durere emoțională, încât aceasta devine insuportabilă. Această durere este adesea înrăutățită de frica de a fi o povară pentru alții, sau de a nu se mai regăsi nicăieri.

Depresia poate determina anumite persoane să creadă că nu merită să fie în viață. Ba mai mult, unele se conving că absența lor le-ar face un bine celor din jur. Cu toate acestea, studiile arată că fiecare persoană care se sinucide are un impact direct asupra a cel puțin șapte persoane.

Psihologul clinician Consuela Banciu atrage atenția că gândurile și comportamentele suicidale ar trebui considerate o urgență medicală. Din păcate, însă, în România încă sunt considerate subiecte tabu.

„În cazul suicidului, sunt situații în care se poate face ceva. Apropiații pot fi mai atenți la dispoziția persoanei: cât de bine se ancorează în realitate, dacă are stări depresive, adicții, dacă s-au întâmplat recent evenimente traumatice, dramatice de viață. Cel mai mult contează dacă persoana verbalizează spontan că se gândește la moarte sau la suicid. Cel mai mult contează ca o astfel de persoană să fie sprijinită emoțional și îndrumată către psiholog, iar dacă lucrurile sunt mai grave, chiar la psihiatru”, ne-a spus psihologul clinician Consuela Banciu.

Am rugat psihologul să ne spună și care sunt semnele care ar trebui să ne dea de gândit despre sănătatea mintală a unei persoane apropiate, dar și care sunt situațiile care necesită urgent  sprijinul unui profesionist în sănătatea mintală.

„Dacă o persoană amenință că se va răni sau că își va lua viața, caută căi de a-și lua viața, vorbește sau scrie despre moarte sau sinucidere, trebuie să cerem urgent ajutorul unui profesionist în sănătate mintală. Sunt și semne care pot indica o situație mai puţin urgentă, dar nu trebuie să ezităm să ajutăm persoana care le manifestă! Dacă persoana exprimă lipsa speranței şi pierderea rostului în viaţă, dacă are un comportament necugetat, se simte blocată, consumă alcool în exces sau droguri, are probleme cu jocurile de noroc, se izolează de prieteni, de membrii familiei sau de societate, are schimbări bruște de dispoziţie și predomină stările de deprimare, nu poate dormi sau doarme tot timpul, simte că este o povară pentru ceilalţi, trebuie să acționăm. Nu toți cei care se sinucid vorbesc despre intențiile lor, dar majoritatea prezintă astfel de semne, deci, sunt de luat în serios!”, ne-a mai explicat psihologul clinician.

Există și cazuri în care astfel de semne nu sunt foarte evidente, întrucât persoana care are cu adevărat intenția de a-și pune capăt zilelor se interiorizează și, în final, acționează, astfel că rudele și apropiații nu apucă să îi vină în ajutor. Pe de altă parte, de multe ori persoanele care vorbesc des despre depresie și își exprimă intenția de a se sinucide caută, de fapt, să atragă atenția asupra suferinței pe care o au, acesta fiind un „strigăt de ajutor”.

10 septembrie – Ziua Mondială de prevenire a sinuciderii

În fiecare an, în data de 10 septembrie este marcată Ziua mondială pentru prevenirea suicidului, iniţiată în anul 2003 de către Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Suicidului și Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Mulți oameni au stări depresive sau suicidale în special în perioadele stresante, sau atunci când se confruntă cu probleme serioase de sănătate fizică sau psihică. Gândurile suicidale pot fi stopate prin tratament adecvat, însă primii pași sunt conștientizarea și acceptarea problemei și apelarea la ajutorul de specialitate.

Sinuciderea este o tragedie care poate fi prevenită! Prietenii, familia și alte persoane pot oferi sprijin imediat, însă este recomandat ajutorul medical de specialitate. Majoritatea persoanelor care au astfel de gânduri nu-și doresc să își încheie socotelile cu viața, ci vor ca durerea pe care o simt să dispară.

Dacă observați că o persoană apropiată este în depresie sau vorbește despre sinucidere, este esențial să acționați pentru a o putea ajuta și proteja!

Alianța Română de Prevenție a Suicidului are o linie verde disponibilă pentru persoanele care se confruntă cu astfel de probleme: TelVerde Antisuicid – 0800 801 200, apelabilă gratuit de pe teritoriul României. Apelurile sunt confidențiale, iar identitatea și intimitatea apelanților este respectată.

Persoanele care se tem sau au o anumită reticență în a apela numărul de telefon, însă doresc să discute despre problemele pe care le au, pot solicita sprijin prin e-mail la: sos@antisuicid.ro.

(Ioana Ardeleanu)

Publicitate