
Alegeri locale 2016: Care sunt cele mai importante noutăţi
Alegerile locale din 2016 sunt marcate de câteva noutăţi importante. Preşedinţii consiliilor judeţene nu mai sunt aleşi direct de către cetăţeni, ci de consilieri, secţiile de votare sunt informatizate pentru prevenirea fraudelor, iar partidele pot cere rambursarea cheltuielilor de campanie, în anumite condiţii.
Alte noutăţi introduse de legiuitor au fost aplicate deja în perioada preelectorală, cum ar fi posibilitatea de a semna pe listele de susţinători ai mai multor candidaţi sau înscrierea în Registrul Electoral pentru cetăţenii care locuiesc cu acte legale şi vor să voteze în alte oraşe decât cele de domiciliu.

Restricţii ferme în ceea ce priveşte campania electorală
În ceea ce priveşte campania electorală, care a început vineri, la ora 0:00, şi se va încheia pe 4 iunie, la ora 7:00, au fost introduse restricţii ferme.
De exemplu, toate corturile şi bannerele montate anterior de către candidaţi pe domeniul public trebuie să dispară, nefiind acceptate decât afişele electorale cu anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuala sau online, publicitatea în presa scrisă şi celelalte materiale tipărite din aceeaşi categorie.
Anul acesta este strict interzisă folosirea de baloane, brichete, găleţi, şepci, steaguri, pixuri, pungi sau alte obiecte inscripţionate cu numele candidatului sau partidului, dar şi publicitatea pe autoturisme, sancţiunile ajungând până la 50.000 de lei.
Cetăţenii sunt invitaţi de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) să facă sesizări dacă observă că se încalcă legea la adresele de e-mail: office@roaep.ro sau office.sg@roaep.ro.
Cheltuieli de campanie plătite din bani publici
Pe de altă parte, partidele politice pot cere rambursarea de la bugetul de stat a cheltuielilor făcute în campanie cu condiţia să fi obţinut cel puţin 3% din numărul total de voturi înregistrate la alegerile locale în întreaga ţară.
Solicitările pot fi depuse în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, adică până în 21 iunie, iar mandatarii financiari ai partidelor sunt obligaţi să depună la AEP o serie de documente, cum ar fi raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor din campanie, declaraţia privind cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, numărul de materiale de propagandă folosite în campanie şi declaraţia privind respectarea plafoanelor maximale pentru cheltuielile electorale.
În acelaşi timp, legislaţia introduce şi amenzi drastice. De exemplu, finanţarea campaniei unui partid de către o autoritate publică se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 25.000 de lei şi confiscarea sumelor, iar depăşirea limitelor maxime ale cheltuielilor electorale se sancţionează cu amendă de la 15.000 de lei la 50.000 de lei.
Şi asta pentru că potrivit noii legislaţii electorale un partid politic se poate finanţa doar din cotizaţii ale membrilor de partid, donaţii, venituri provenite din activităţi proprii, subvenţii de la bugetul de stat şi împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice, cheltuielile de campanie, contribuţiile virate de candidaţi şi donaţiile fiind restricţionate.
De exemplu, pentru funcţia de primar al unei comune limita contribuţiilor la contul central de campanie este de 5.250 lei, echivalentul a 5 salarii minime, pentru candidatul la primar de oraş, 7.350 lei, echivalentul a 7 salarii minime, pentru candidatul la postul de primar de municipiu este de 10.500 lei, echivalentul a 10 salarii minime, iar pentru candidatul la sectoarele Capitalei – 105.000 lei, echivalentul a 100 de salarii minime.
Pentru funcţia de primar general al Capitalei, contribuţia maximă la contul de campanie este de 157.500 lei, echivalentul a 150 de salarii minime.
Donaţiile primite de candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să fie primite numai de la persoane fizice şi nu pot depăşi valoarea însumata de 210.000 lei (200 de salarii minime de bază brute pe ţara). Donaţiile trebuie să fie însoţite de declaraţii ale donatorilor privind sursa acestora şi de documente justificative.
Foarte important este faptul că nu se pot primi donaţii care au alt obiect decât sume în bani şi nu pot fi acceptate servicii prestate, cu titlu gratuit, pentru finanţarea campaniei electorale.
Secţii de votare informatizate
Una dintre cele mai importante noutăţi introduse de legislaţia electorală are legătură cu ziua votului şi prevenirea fraudelor.
Astfel, anul acesta, în premieră, secţiile de votare sunt informatizate cu ajutorul unui soft special introdus de STS la nivelul întregii ţări. Prin urmare, duminică, 5 iunie, alegătorul care se va prezenta la urne va fi întâmpinat de posesorul unei tablete care îi va scana CNP-ul pentru a verifica dacă are drept de vot sau dacă nu cumva a mai votat în altă parte. Abia după ce se stabileşte că totul este în regulă, votantul va primi buletinele de vot şi va merge în cabină pentru a-şi exprima opţiunea politică.
Datorită informatizării, timpul petrecut de alegători în secţia de votare se va reduce simţitor, iar prezenţa la urne va fi înregistrată în timp real, putând fi raportată fără probleme.
Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la alegerile locale din 5 iunie, care vor avea loc într-un singur tur.
