Oamenii cer siguranță. ONG-urile cer protecție pentru animal. Vânătorii, intervenție. Autoritățile schimbă proceduri, dar bâjbâie mult și ineficient. Problema a fost prezentată în a doua parte a reportajului „Țara dintre oameni și urși” de la emisiunea România, te iubesc! de la ProTV.
Încă nu avem o rezolvare categorică, iar teama crește în sate și orașe unde ursul vine și revine tot mai des și fără frică.
Pe fondul conflictului om-urs, vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru al Mediului și ministru interimar la Agricultură a făcut demersuri la Comisia Europeană, pentru a scoate ursul brun de pe lista speciilor protejate. Trebuie să existe vot în unanimitate, adică toate țările membre să fie de acord. Iar ursul să nu mai fie protejat în niciun stat membru, nu doar la noi. S-a întâmplat asta cu lupul.
Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii: „Eu sunt convins că Comisia va conștientiza riscul la care sunt expuși fermierii”.
Un alt capitol important, educarea populației. Fermierii ar trebui să știe că noaptea, cireada nu trebuie lăsată liberă, pe pășunile, fie ele și cu gard electric, din preajma pădurilor, dacă acolo sunt semnalați urși.
Un alt capitol vital în gestionarea ursului protejat e managementul deșeurilor. Nu avem legi în România care să prevadă obligații sau amenzi consistente, pentru municipalitățile unde nu există spații speciale pentru deșeuri, inaccesibile animalelor sălbatice.
Lipsesc containerele speciale și de la popasurile turistice, unde urșii gunoieri sunt omniprezenți.
Corespondent PRO TV: „Au oamenii locului o vorbă – Dacă ursul îți mănâncă din mână, îți va manca și din picior -. Dar aici oamenii hrănesc și involuntar urșii, cât timp încă avem astfel de pubele deschise”.
O tânără și iubitul ei, care filmează de ani de zile urșii din Brașov, Prahova și Harghita susțin că știu bine locul de la Balvanyos.
George Lupu, activist urși: „Aici e un eșec total ideea e că ursul când vine să nu mai poată lua deșeuri, atunci nu mai vine”.
Silviu Chiriac, cercetător: „Nu pot să tolerez să văd că ursul e împușcat pe tomberonul de gunoi, că tocmai de aia vine acolo…”.
Silviu Chiriac, de la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, se plânge de faptul că instituția nu are puterea să dezvolte proiecte serioase de prevenție, cum s-au făcut în trecut, la nivel de județ.
Silviu Chiriac, cercetător, Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea: „Cum să merg 100 de km când eu nu am carburant. E haos total”.
În urmă cu doi ani, autoritățile statului au anunțat că au finalizat un studiu genetic, pentru a stabili inventarul ursului brun. Ministerul mediului a precizat official că un institut de stat, finanțat cu bani europeni, ar fi adunat 24.000 de probe de pe teren.
Au rezultat puțin peste 4.000 de urși cu ADN identificat, apoi cei care au întocmit studiul au aplicat o formulă de calcul, folosită la nivel internațional din care ar fi rezultat că sunt între 10.000 și peste 12.000 de urși. Dar studiul nu e validat științific, susțin cercetătorii, care se declară sceptici, cât timp toate detaliile proiectului au fost trecute la secret, prin contract.
Mihai Pop, cercetător carnivore mari: „Pot fi și 16.000 și doar 4.000. Noi nu stim dacă faptul că ies e pe fondul faptului că sunt mulți său pentru că ceva le perturbă habitatul…”.
