Ministerul Muncii a publicat proiectul legii salarizării: 56% dintre bugetari vor avea creșteri salariale anul viitor. Sporurile se limitează la 20% din salariul de bază

Guvernul a prezentat luni proiectul noii legi a salarizării unitare, pe care ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, îl descrie drept o reformă menită să reducă discrepanțele salariale din sectorul public, să elimine majoritatea sporurilor și să introducă un sistem bazat pe echitate și performanță.

Potrivit Guvernului, niciun venit aflat în plată nu va scădea, însă 87 dintre cele 151 de sporuri existente vor fi eliminate, iar salariile viitoare vor depinde de evoluția economiei și de reforma administrativă.

Pe scurt

• Proiectul noii legi a salarizării unitare este un jalon esențial din PNRR și are acord politic pentru adoptare.
  • Guvernul susține că:
    • niciun salariu și niciun venit aflat în plată nu va scădea;
    • legea trebuie să rămână nemodificată timp de 5 ani, fiind legată de PNRR.

• Principiul central al legii:
  • „muncă egală, salariu egal”;
  • funcții similare nu vor mai putea avea diferențe salariale foarte mari între instituții.
• Se introduce o grilă unitară și o ierarhizare între familiile ocupaționale:
  • pentru a elimina discrepanțele apărute prin negocieri separate, greve sau legi speciale;
  • administrația locală revine în grila națională de salarizare.
• Sporurile:
  • din cele 151 de sporuri existente, 87 vor fi eliminate;
  • sporurile vor fi plafonate la maximum 20% din fondul de salarii al ordonatorului principal de credite;
  • o parte dintre sporuri vor fi incluse în salariul de bază.
• Se introduce un sistem de bonusuri de performanță:
  • bonus între 10% și 20% din salariul de bază;
  • maximum 30% dintre angajați pot primi bonus;
  • impactul total este limitat la 4% din anvelopa salarială în primul an.
• Guvernul spune că actuala lege a salarizării (153/2017) a fost modificată de 43 de ori între 2017 și 2022.
• Raportul dintre salariile mici și cele mari din sistem se comprimă:
  • de la 12:1 la 8:1;
  • măsură prezentată ca o creștere a echității.
• Noua valoare de referință salarială:
  • 4.100 lei;
  • creșterile viitoare vor depinde de:
    • evoluția PIB;
    • reducerea cheltuielilor de personal prin reformă administrativă.
• Impact estimat:
  • anvelopa salarială crește cu aproximativ 8 miliarde lei;
  • 56% dintre posturi vor avea creșteri salariale;
  • 44% vor primi plăți compensatorii pentru ca veniturile să nu scadă.
• Pentru angajații care au în prezent venituri mai mari decât noile grile:
  • diferențele vor fi păstrate ca „plăți compensatorii individuale”;
  • acestea nu vor crea drepturi colective pentru alte categorii.
• Domenii și categorii cu creșteri semnificative:
  • cercetători științifici:
    • +45% salariu de bază;
    • +31% salariu lunar brut;
  • profesori cu studii superioare:
    • +17% salariu de bază;
  • muzeografi:
    • +31% salariu de bază;
    • +16% salariu lunar brut;
  • asistenți sociali:
    • +40%;
  • debutanți:
    • creșteri considerate „substanțiale”.
• Profesor universitar:
  • salariul de bază median ar urma să crească de la 14.040 lei la 16.400 lei;
  • salariul lunar brut median ar crește cu aproximativ 3%.
• Judecătorii:
  • Guvernul spune că salariile au crescut „mult peste grilă” prin hotărâri judecătorești și asimilări;
  • noua grilă ar duce la o scădere mediană de 16% a salariului lunar brut;
  • însă veniturile actuale vor fi păstrate prin compensații individuale.
• În administrația locală:
  • Guvernul reclamă discrepanțe mari între salariile locale și cele din administrația centrală;
  • grila va fi „reașezată”, dar fără tăieri de venituri în plată.
• Cresc salariile pentru demnitari:
  • +22% pentru un ministru, aproximativ 2.500 lei în plus;
  • Mesajul-cheie transmis de Dragoș Pîslaru:
    • proiectul „nu este o lege de creștere salarială”, ci una de „echitate și uniformizare” a sistemului public de salarizare.

---

Declarații ale ministrului Dragoș Pîslaru:

• Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini acest jalon esențial din PNRR.
• Avem acord politic mediat de către administrația prezidențială, ca să ne asigurăm că această lege are șanse să fie trecută.
• 
• Ce anume reparăm? Încercăm să reparăm o legislație de salarizare adoptată în 2017, legea 153/2017, care în esență nu era neapărat rea ca lege.
• Salariile nu scad, niciun venit nu va scădea. Și avem nevoie de o implementare unitară, fără lucruri care să se adopte separat.
• Sunt șase lucruri esențiale:
• Principiul muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai poziții cu același conținut de muncă remunerate diferit. După legea din 2017, unele salarii au rămas în urmă, diferențele sunt majore.
• Al doilea lucru este legat de predictibilitate și sustenabilitate, cât îți permiți, care e angajamentul pe termen mediu legal de deficitul bugetar, să vedem cum corelăm creșterea anvelopei salariale să țină pasul cu productivitatea din mediul privat.
• Al treilea: cum susții debutanții, cum îi motivezi, e nevoie să te uiți la salarizare.
• Alt element este cel legat de performanță și responsabilitate.
• Apoi vorbim de un sistem unitar mai clar și predictibil. Unele elemente de salarizare derivă din istorie, mai apare acel VRS, mai apar litigii sau asimilări sau prorogări, care sunt împinse an de an prin ordonanța trenuleț.
• Ultimul lucru: a existat o decizie politică în 2017, cu care nu am fost de acord, legea 153 a consacrat că administrația locală a ieșit din grilă, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliul județean. Acum readucem această grilă împreună.
• Referitor la discrepanțele salariale nejustificate, discutăm de același tip de poziții și vedem variația extraordinar de mare.
• 
• Pe baza unei analize de 2 ani făcută cu Banca Mondială, se stabilește un sistem de echivalare prin funcții care leagă cumva între ele familiile ocupaționale. În prezent grilele de salarizare sunt necorelate între familii ocupaționale și defavorizează profesiile sau sectoarele care nu au pârghiile politice să obțină prin presiune, prin greve legislație specială.
• Acum spunem: dacă există un acord că aceasta ar trebui să fie ierarhia între familiile ocupaționale, atunci este important ca orice negociere sau discuții să plece de la această ierarhizare.
• 
• Fundamental, poate vestea cea mai importantă: pentru că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici legea 153, s-a marșat foarte mult pe sporuri, care au devenit sport național în administrație. Sunt 151 de sporuri în momentul de față în zona de salarizare publică. Prin acest proiect eliminăm 87 de sporuri. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Sporurile ar trebui să rămână într-o zonă redusă. Vom limita sporurile la 20%, pe ordonatori principali de credite.
• Introducem un sistem de bonificare de performanță, între 10 și 20% din salariul de bază, pentru maxim 30% din angajați, limitat în primul an la 4% din anvelopa salarială.
• Din iulie 2017 până îîn octombrie 2022, legea 153 a suferit modificări și completări prin 43 de acte normative, inclusiv 2 decrete ale președintelui, 2 decrete ale CCR.
• Această lege trebuie să rămână așa cum e, e parte a acordului politic cu partidele. Fiind jalon în PNRR, 5 ani trebuie să rămână așa cum este.
• Avem o comprimare a gradelor, de la 12 la 1, la 8 la 1, ceea ce înseamnă mai multă echitate în sistem.
• Valoarea de referință, ca să ne încadrăm într-o anvelopă de 8 miliarde, este de 4.100 lei. Este elementul care va asigura predictibilitatea creșterii salariale în viitor. Această valoare de referință va crește ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla. Primul va fi creșterea PIB, dacă crește PIB nominal, există spațiu să crești salariile în sectorul public, dar nu este o condiționare să crești salariile cu 6% dacă PIB crește cu 6%. Condiționarea este în sens invers: dacă nu ai creștere PIB de 6%, nu are cum să îți crească salariul cu 6%.
• Al doilea: având în vedere că plecăm de la 1,2 milioane de persoane, o reducere a personalului prin reforma administrativă, care să reducă costul de personal total, îți permite să crești valoarea de referință. Există posibilitatea, dacă există creștere de productivitate, să poți să faci mai multe cu mai puțini oameni și trebuie să îi remunerezi mai bine.
• 8 miliarde raportat la 166 miliarde cât avem în plată înseamnă circa 4,7-5,8%. Distribuția se va vedea diferit: vom avea o repoziționare, vom avea introducerea sporurile în salariile de bază.
• Pentru 44% dintre titulari, salariile de bază nu compensează complet eliminarea și reducerea diferitelor sporuri, deci vor rămâne cumva în plată cu nivelul respectiv.
• Sistemul, mai ales pentru colegii din justiție: practic lumea va rămâne cu venitul în plată (principiul protecției salariale), și acele lucruri vor fi considerate, pe principiul dreptului câștigat, niște plăți compensatorii, pentru acele persoane, nu este vina lor că au rămas cu salariile sau că le-au crescut salariile cum le-a crescut. Dar nu va reflecta o plată colectivă pentru pozițiile respective. Ne vom asigura în lege că vom menționa foarte clar că acestea sunt plăți compensatorii individuale, ca să nu existe posibilitatea interpretării în instanță de asimilare sau echivalare.
• Pe partea de performanță, vor primi bonusuri 4% din toată anvelopa ordonatorului de credit, 30% maxim din posturi. Și echitate: minim 10-20% ca bonus de performanță.
• Care posturi cresc și cu cât cresc? 56% din posturi sunt proiectate să aibă creșteri ale salariilor lunare (vs 2026).
• 44% din posturi vor primi diferențe compensatorii, pentru ca salariul să nu scadă.
• Exemple: 
• Profesor universitar: plaja salarială, la salariu de bază, este între 10.592 și 15.550. Mediana este la 14.040. Va crește salariul de bază prin încorporarea diverselor lucruri la 16.400. Vom avea salariu lunar brut cu o creștere de 3%, la o mediană de 22.051. Diferențele pentru un profesor universitar vom scădea de la plaja actuală a salariului brut cuprinse între 16.025 lei și 29.018 lei la o plajă viitoare cuprinsă între 20.421 lei și 25.619 lei.
• 
• Cercetătorii științifici au fost săriți de legea 153 din 2017. Remediem acest lucru. Avem o creștere semnificativă pentru ei. Încă din 2010 trebuiau să fie asimilați cu profesorii universitari. Însă au fost săriți. Am remediat acest lucru, cercetării științifici au creșteri de 45% la salariu de bază și de 31% la salariul lunar brut.  Eu nu cred că țara poate să progreseze fără să poți încuraja zona de cercetare.
• 
• Profesori cu studii superioare, vedem creșterea salariului de bază cu 17%.
• Acces proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariilor, ci de a aduce echitate.
• Unde avem înghețări? Judecătorii, cu tot respectul, pe baza unor asimilări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă. Este o singură putere în stat care poate pune pe masă cât trebuie să fie salarizarea în sectorul public: executivul. Este singura prerogativă nediscutabilă a Executivului. Dar au existat hotărâri judecătorești care au dus salariile la nivelul respectiv.
• Există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare. Menținem salariul de bază, dar salariul în paltă, având în vedere sporurile, primele, are scădere de 16% în mediană, de la 22.907 la 19.261 lei.
• Ce înseamnă? Că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că avem teoria dreptului câștigat și s-ar ajunge în instanță instantaneu dacă tăiem sumele, dar judecătorii vor avea această compensare individuală care va rămâne până când vor fi prinși de creșterea valorii de referință, a economiei.
• Muzeografii sunt o categorie uitată, avem o creștere de 31% în salariu de bază, 16% în salariul lunar brut.
• La asistentul social, avem creștere de 40%.
• În administrația locală, ca mediane, salariile în anumite locuri au luat-o complet peste nivelul de asimilare. Există cazuri cu consilieri care au mai mulți bani ca un consilier din administrația centrală.
• Reașezăm această grilă. Toți vor rămâne cu protecția veniturilor, nimeni nu pierde din bani, dar pentru viitor să ai unitar.
• Reducem mult intervalul de diferență.
• Debutanți: creșteri substanțiale. De la 6.400 la 7.544 lei, de la 5.500 la 7.011 lei.
• 
• Legea nu se adresează doar celor 1,2 milioane de angajați din administrația publică, ci și pe sectorul privat, care nu are creștere, deși în sectorul public crește salariul. Am adus elementele de bonificarea performanței și introducem legătura cu creșterea economică.
• Există sentimentul în sectorul privat că sectorul public câștigă mai mult și datele confirmă. Trebuie echitate pentru toată populația. În 2025, ca urmare a Guvernului Bolojan care au creat agitație, avem o reașezare a dinamicii creșterii salariale în sectorul public înspre cea din sectorul privat.
• 
• Pentru sectorul public va exista predictibilitate: cu cât poate să crească valoarea punctului de referință și salariu. Propunerea pentru 2027 e de 4.100, ajunge la 4.793 în 2031. Avem o creștere asumată an de an, pentru că mizăm pe restartare a creșterii economice și se diminează valoarea platformei salariale în PIB. E posibil să reconciliezi atât ideea de creștere a anvelopei salariale, cât și ideea de spațiu fiscal. Este agreat cu Comisia Europeană, este un angajament al României.
• Suma de 770 milioane de euro din PNRR rămâne în picioare.
• Prin realinierea grilelor, salarizare unitară, tăierea excepțiilor reușești să faci ca sistemul de salarizare să prindă contur.
• Nerespectarea integrală a legii 153, făcută printr-o supralicitare de 20 de miliarde care nu existau, și nerespectarea ei a condus la costuri obținute în instanță. Costul tranșelor scadente aferente drepturilor salariale obținute în instanță este de 7,14 miliarde lei. S-au obținut în instanță cât avem noi spațiu în acest moment să corectăm legea. Din aceștia, 5,95 miliarde lei sunt doar în justiție, iar ele ar fi în continuare în creștere, iar judecătorii pot să se prevaleze de inechități care în continuare există. 
• Astfel, este nevoie de o lege unitară. Dacă nu intervenim, valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde lei, din care 9,69 miliarde lei doar în justiție.

Q: Majorările pentru miniștri și parlamentari?

R: Nu am așezat în acest proiect cu mâna remunerația pentru vreo categorie. A fost o echivalare de coeficienți. Este încadare de la 1 la 8, cu președintele la cea mai înaltă funcție. Pe demnitari, președintele României este la 8, președintele Senatului și Camerei Deputaților la 7,5.

Având în vedere că situația românilor este una dificilă, acum cu măsurile de austeritate luate, reașezarea grilelor duce într-adevăr la reașezări importante pentru grilele de demnitari, care nu au mai fost modificate de ceva vreme. Am inițiat întrebare către Comisia Europeană dacă e posibil să înghețăm aplicarea grilelor pentru demnitari în 2027 și 2028 sau să explorăm creștere graduală cu înghețări parțiale. În data de 18 mai, Comisia Europeană a spus că există o condiție, parte și din acordul politic, ca legea salarizării să fie aplicată unitar și în același timp pentru toate categoriile profesionale. Asigur românii că nu este vorba despre o grilă care crește în mod subiectiv față de altă grilă, iar președintele trebuie să fie remunerat la cel mai înalt nivel din stat și trebuie să îi pui și pe ceilalți în această grilă.

Pentru salariul meu de ministru, creșterea este de 22%. O creștere de 2.500 lei.

Q: Legea se aplică și pentru ASF, ANRE și ANCOM?

R: Există o dezbatere cu privire la exceptare sau preluare. Forma aceasta preia exceptările din Legea 153. Eu nu sunt convins de acest subiect, în următoarele 3 săptămâni de dezbateri acest lucru va fi pus pe masă, eu însumi îl voi pune masă.

Q: Salariul rămâne același „în mână” cu tot cu sporuri?

R: Cu tot cu sporuri. Dar este diferență între sporuri permanente și sporuri temporare. Dacă există spor care conform legislației era luat pentru condiții, legat permanent de activitate, el va fi luat în plată. Dacă discutăm de intenția ca în ultima lună de raportare, decembrie 2026, dăm un bonus, inventăm ceva, ca să dăm în luna decembrie ceva, dacă vii cu o găselniță în decembrie ca să își crești artificial cât ai în plată în decembrie, aplicarea legii este de natură să nu ia acel element artificial, temporar, de ultim moment, în calcul.

Q: Se pregătește un nou val de concedieri?

R: Nu există niciun fel de plan prin care să se sugereze diminuarea numărului de angajați din sectorul public, altul decât cel asumat prin reforma administrativă.

Q: Indemnizația de hrană ar urma să dispară în forma pe care o știm până acum?

R: Indemnizația de hrană este un spor pe care, în mod normal, cineva care ar un salariu bun, nu ar avea nevoie de un spor de hrană. A fost gândit ca un bonus pentru că salariile erau prea mici. Acum creștem salariile de bază și includem indemnizația de hrană, ca omul să aibă un salariu mai mare și să își permită hrană. Dar omul care avea indemnizație de hrană inclusă în salariul de bază, nu va putea cere iar indemnizație de hrană peste ce primește.

Q: Ce sporuri se vor adăuga salariului de bază?

R: În sistemul medical, ai în continuare sporuri speciale pentru neurochirurgi, uneori atașate numărului de ore petrecute în blocul operator. Nu avem cum să eliminăm acest spor, pentru că nu toată lumea este neurochirurg.

Au rămas lucruri foarte specifice anumitor profesii, nu generale.

General a rămas sporul de performanță…

Q: 56% din sporuri se elimină, ele vor intra în salariul de bază?

R: Din totalul de 151 de sporuri, tăiem 87, care intră în salariul de bază.

Q: Valoarea de referință se va stabili de către Guvern?

R: Da, prin Hotărâre de Guvern, în spațiul dat de lege: nu mai mult decât creșterea PIB și în condițiile rămânerii în anvelopa salarială. Coordonat cu ministerul Finanțelor.

Dacă crește productivitatea, prin reducere a personalului, atunci poți să ai creștere a valorii de referință. Dar dacă crești personalul bugetar de la 1,2 milioane la 1,3 milioane, limitezi creșterea valorii de referință. Dacă se reduce personalul, crește valoarea de referință, poți să plătești oamenii mai bine. Dar e și invers: dacă personalul crește și lumea tot angajează, nu mai ai cum să te încadrezi în anvelopă. E în ambele direcții.

Q: Valoarea de referință este de 4.100, ce se întâmplă cu bugetarii cu coeficient 1 și au salariu mai mic decât salariul minim?

R: Sunt 200-300 de astfel de cazuri. Salariile lor vor fi trecute la minimul pe economie. Și din cele 300, mulți sunt deja în administrație, având gradația de vechime, nu credem că sunt între 4.100 și salariul minim.

Este prima oară când un guvern scoate un proiect de salarizare în spațiul public ca să discutăm despre el.

Q: Sporul pe fonduri europene rămâne?

R: Sporul pe fonduri europene este de 40%, cum este și astăzi.

Sporul de 20% se aplică tuturor, cel de 40% este doar pentru fonduri europene. Da, se pot cumula, dar este ceva ce ține de specificul activității.

Q: Sporul de antenă, de praf și de stres se elimină?

R: Da.

Q: Ați luat în calcul situațiile în care după publicarea legii vor fi instituții, persoane care își vor crește sporurile, ca să mai „ciupească” un pic?

R: Dacă legea va fi aplicată neunitar, adică o familie ocupațională crește mai puțin sau orice fel de măsură prin care le mai rămân niște sporuri temporar până când dispar de tot, dacă ar fi existat acest scenariu, ideea de a te duce în instanță și a clama că la altă instituție a rămas acel spor, îl vreau și eu, ar fi în picioare. Dar într-o abordare unitare, în care de la 1 ianuarie 2027 se taie tot, se rade tot, se abrogă tot, legi speciale, elemente care veneau din trecut, tot se rade. Atunci noi avem o nouă grilă. Pe o nouă grilă cu un număr de sporuri pe care îl avem din reducerea respectivă nu mai există alte sporuri. Mai rămân idei potențiale de sporuri pentru viitor, dar sporurile nu mai există. Dacă cineva vine să îmi ceară spor de praf, pentru că constată că în continuare e praf în instituție, nu o să mai aibă bază legală să îl ceară.

Pentru că avem protecție de 5 ani, care e parte a acordului politic că nu mai intervine nimeni pe lege 5 ani, cel puțin 5 ani sporul va fi introdus în România.

Bineînțeles, niciodată nu spune niciodată. Dacă cineva vrea să piardă cei 770 de milioane de euro și să inverseze caracterul unitar, teoretic orice inconștient poate să ducă la chestia asta.

Q: Sporul de doctorat va fi inclus în salariu?

R: Pentru zona de educație, unde sporul face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare. Pentru celelalte, credem că salarizarea trebuie făcută la un nivel în care, dacă ai nevoie de doctorat, să fii plătit că ai studii înalte. Dar ideea că, dacă ai doctorat, lucrul ăsta automat îți aduce un spor, nici eu personal, nici echipa Băncii Mondiale, nici echipa de salarizare din minister nu credem că se justifică. Lunar trebuie să aprob un document în care, cel care are doctorat, explică cum doctoratul din domeniu îl ajută la activitatea din domeniul ministerului. În sine birocrația de a explica că un doctorat în psihologie te-a ajutat să înțelegi mai bine beneficiarii sau că un doctorat în administrație publică te-a ajutat să înțelegi mai bine cum să faci hârtiile în minister sunt niște lucruri jenante. Mai degrabă să avem o salarizare mai bine așezată pentru funcții, inclusiv funcții de conducere, astfel încât să știi că, dacă iei doctoratul, te califici pentru funcția respectivă.

Q: Care este logica sporului de 40% pentru fonduri europene?

R: Face parte din acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, este agreat de către Comisie să fie finanțat în proporție de 45%. Din cei 40% care se plătesac, 45% sunt plătiți din bani europeni, printr-un program de asistență tehnică care preia aceste cheltuieli. Este parte a convenției cu Comisia pe cadrul financiar multianual 2021-2027. Revizuirea unui astfel de spor în mijlocul cadrului financiar multianual nu are niciun sens.

Dacă ar fi să discutăm ar trebui să avem abordare integrată, parte a unui plan de țară, în care resursele financiare să nu mai conteze din perspectiva sursei, banii naționali cu banii europeni să fie puși după reguli comune, să nu mai am program Saligny și program pe fonduri europene, ci să am finanțare pentru obiective indiferent de sursă. Atâta timp cât România nu are această maturitate de planificare strategică și o organizare a administrației nu în funcție de sursa de bani, ci în funcție de obiectivele de investiții pe termen mediu și lung, modificarea acestui cadru prin care Comisia Europeană ne susține să avem acest spor de 40% nu are niciun sens. Asta s-ar întâmpla în viitor.

Q: Salariul președintelui va fi de 32.800 lei brut, circa 19.200 lei net. Niciun salariu din sectorul public nu va depăși acest salariu?

R: Niciun salariu nu va depăși. Dacă vă referiți la valoarea în plată, până când valoarea de referință nu se va ridica și toată grila se va dezvolta, există posibilitatea ca cineva să aibă în plată la un moment dat mai mare decât președintele.

În acest moment sunt mai mulți angajați care depășesc în plată salariul președintelui, care acum este de circa 15-16.000. Prin faptul că reașezăm salariile prin grila de 1:8, măcar președintele are mai puțină lume care să îl depășească. Câți sunt în plată care depășesc nu a reușit nici măcar echipa Băncii Mondiale să calculeze.

Este unul dintre lucrurile pe care le vom introduce în lege. România are o dificultate majoră: nu are o evidență exhaustivă a cât are în plată fiecare funcționar public în această țară. Ce vom încerca să facem prin legiferare și vom avea o modificare în acest sens este să cerem ca acel formular E153 care spune cum sunt compuse salariile și care de obicei este anual să îl modificăm să îl facem lunar, ca să știm în plată cât are fiecare om care este plătit din funcția publică în România.

Q: Câte salarii în plată vor fi menținute și pentru cât timp?

R: În funcție de creșterea valorii de referință, vom avea din ce în ce mai puțin. Momentan avem 44%.

În zona magistraților, salariile în plată depășesc 30.000 de lei, considerabil față de salariul președintelui.

Q: În prezent, primesc spor de 40% pentru proiecte europene funcționarii care lucrează cu fonduri externe, primarii, viceprimarii,   președinții și vicepreședinții de consilii județene. În noua lege sunt introduse noi categorii de demnitari, cu spor de 20%. De ce?

R: Nu este o modificare pe care să o fi făcut eu, am găsit-o lucrată de echipa Băncii Mondiale cu colegii din ministerul Muncii. Se referă la o structură în care șeful structurii are mai puțin în plată decât angajații, pentru că ei sunt bonificați cu 40%, în timp ce chiar șeful, care își asumă toată responsabilitatea cu privire la gestiunea fondurilor europene, să fie exclus pentru că are familia ocupațională exclusă de la respectiva bonificație.

Q: Care e impactul bugetar pe această măsură?

R: Toată categoria de demnitari, cu toate sporurile, cu toate reașezarea, este sub 500 de milioane de lei, din ceke 8 miliarde de lei.