Echinocţiul de primăvară marchează unul dintre cele mai echilibrate momente ale anului, când durata zilei și a nopții devine aproape egală pe tot globul.
În România, acest fenomen astronomic aduce o distribuție aproape simetrică a luminii, iar orele de răsărit și apus se aliniază în jurul intervalului de 12 ore de lumină.
În 2026, poziția Pământului față de Soare determină momente specifice pentru apariția și dispariția discului solar la orizont, ușor diferite de la un oraș la altul. Diferențele apar din cauza poziționării geografice și a unor factori precum refracția atmosferică, care face ca ziua să fie, în realitate, puțin mai lungă decât noaptea chiar și în ziua echinocțiului.
Echinocţiul de primăvară din 2026 se produce în luna martie, la ora 14:46 UTC (respectiv 16:46, ora României), marcând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și debutul toamnei în emisfera sudică.
În acest moment, Soarele traversează ecuatorul ceresc, semnalând trecerea către sezonul cald. Practic, el se află deasupra ecuatorului Pământului, ceea ce determină o distribuție aproape egală între durata zilei și a nopții la nivel global.
Acest fenomen nu are o dată fixă în calendar, deoarece anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. De cele mai multe ori, echinocțiul de primăvară are loc pe 20 martie, însă poate varia între 19 și 21 martie.
Trecerea la ora de vară nu coincide cu acest eveniment astronomic, urmând să aibă loc în ultima duminică a lunii martie, respectiv în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00.
