Peisajul infracționalității suferă o transformare radicală, metodele clasice de înșelăciune fiind înlocuite rapid de tehnologii avansate care exploatează emoțiile și naivitatea victimelor. Autoritățile și experții în securitate cibernetică avertizează asupra unui nou val de fraude care utilizează inteligența artificială pentru a clona voci umane, dar și asupra campaniilor agresive de investiții fictive promovate în mediul online.
Cea mai recentă și alarmantă metodă adusă în atenția publicului este o evoluție tehnologică a cunoscutei metode „Accidentul”. Infractorii folosesc acum softuri de inteligență artificială pentru a clona vocea copiilor sau a rudelor apropiate, reușind să genereze un sunet perfect realist pornind de la doar câteva secunde de înregistrare audio prelevate de pe rețelele de socializare. Scenariul este construit pentru a induce o stare de panică imediată, simulând situații de extremă urgență precum accidente grave, rețineri de către poliție sau probleme medicale critice. Diferența majoră față de tentativele din trecut este că părinții aud la telefon exact timbrul vocal al copilului lor, ceea ce anulează instantaneu scepticismul și declanșează reacția emoțională de a ajuta necondiționat, de obicei prin transferuri rapide de bani.
Experții subliniază că acest tip de atac, cunoscut sub denumirea de „vishing” augmentat de deepfake audio, se bazează exclusiv pe factorul psihologic al urgenței. Recomandarea fermă în cazul primirii unui astfel de apel este întreruperea imediată a conversației și verificarea informației prin apelarea numărului real al persoanei în cauză. De asemenea, familiile sunt sfătuite să stabilească o „parolă de siguranță” sau o întrebare de verificare pe care un soft de inteligență artificială nu ar avea cum să o cunoască, limitând totodată expunerea vocii copiilor în clipuri video publice pe internet.
În paralel cu aceste atacuri emoționale, Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția asupra unei alte tipologii de fraudă care vizează resursele financiare ale cetățenilor, sub masca unor oportunități de îmbogățire rapidă. Profilul infractorului modern s-a schimbat, acesta nu mai acționează stradal, ci din spatele ecranelor, promițând investiții sigure și câștiguri nerealiste. Aceste campanii utilizează adesea imagini fabricate sau asocierea mincinoasă cu diverse cauze nobile sau companii de stat pentru a câștiga încrederea victimelor.
Mecanismul acestor fraude financiare începe de regulă cu un simplu link sau o reclamă sponsorizată pe platformele de socializare. Odată accesat, utilizatorul este atras într-o spirală a promisiunilor, fiind manipulat să investească sume tot mai mari de bani. Autoritățile avertizează că graba este principalul aliat al infractorilor, iar orice promisiune de câștig rapid care necesită o decizie imediată ar trebui tratată cu maximă suspiciune. Siguranța digitală începe prin refuzul de a accesa linkuri din surse neverificate și prin analiza critică a oricărei oferte care pare prea bună pentru a fi adevărată.
Atât în cazul clonării vocii, cât și în cel al fraudelor cu investiții, numitorul comun este presiunea timpului și manipularea emoțională. Cetățenii sunt îndemnați să nu furnizeze date personale sau bancare la telefon, să nu transfere bani sub imperiul panicii și să raporteze imediat orice tentativă de fraudă la poliție și la unitățile bancare partenere.
