Românii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume, arată datele OMS de anul trecut. Mai exact, românii consumă 36,9 grame de alcool pe zi, adică în jur de 17,06 litri de alcool pur pe an. Specialiștii au explicat pentru Libertatea care sunt riscurile la care consumatorii se expun din această cauză.
Consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România
Potrivit OMS, românii consumă în medie 17,06 litri de alcool pur pe an, o statistică îngrijorătoare, mult peste media europeană de 9,2 litri. În traducere, asta ar însemna că un român consumă două pahare și jumătate de vin pe zi sau două halbe de bere pe zi.
De asemenea, ar însemna echivalentul a două shoturi de tărie sau între unu și trei cocktailuri, în funcție de tărie.
Pe an, asta înseamnă că un român consumă, în medie:
- ~950 de pahare de vin pe an
- ~680 de halbe de bere pe an
- ~340 de cocktailuri tari pe an
Cifre globale și locale privind consumul de alcool
Topul țărilor în care se consumă cel mai mult alcool, bazat pe datele OMS din 2024 arată astfel:
- România: 17,06 litri de alcool pur/an/persoană
- Georgia: 14,3 litri
- Cehia: 13,3 litri
- Letonia: 13,1 litri
- Uganda: 12,2 litri
- Germania: 12,2 litri
- Austria: 12 litri
- Seychelles: 12 litri
- Bulgaria: 11,9 litri
- Lituania 11,8 litri.
Asta în timp ce media europeană este de 9,2 litri/an pe cap de locuitor. Acest lucru se vede și pe piața europeană a alcoolului, unde țara noastră a devenit în ultimii ani un jucător important.
„Veniturile din piața alcoolului au înregistrat o traiectorie ascendentă constantă, atingând un vârf de 5,2 miliarde de dolari americani în 2024”, arată datele Statista.
OMS estimează că alcoolul este responsabil pentru 2,6 milioane de decese anual, reprezentând 4,7% din totalul deceselor. În România, bărbații beau în medie 27,3 litri de alcool pur/an, iar femeile 7,5 litri/an.
Cum putem preveni dependența de alcool
Specialiștii recomandă următoarele măsuri pentru a preveni consumul de alcool în rândul adolescenților:
- Educație eficientă în familie și școală
- Amânarea primului consum de alcool cât mai mult
- Crearea unui exemplu personal sănătos în familie
- Limitarea accesului minorilor la alcool
„Ce putem face? Să începem o educație eficientă în familie și în școală împotriva consumului de alcool, să amânăm cât putem de mult primul consum de alcool, să ne centrăm pe aspecte cu adevărat pozitive ale vieții”, ne îndeamnă psihologul Mihai Copăceanu.
Efectele alcoolului asupra organismului
Medicii și psihologii trag semnale de alarmă asupra efectelor alcoolului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În România, mor anual în jur de 8.000 de oameni din cauza consumului de alcool, potrivit Comisiei Europene. Înseamnă 22 de români în fiecare zi, aproape unu la fiecare oră.
Dr. Radu Țincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, a explicat pentru Libertatea ce efecte are alcoolul asupra organismului.
„Pe termen scurt, există riscul de intoxicație acută, asta înseamnă o deprimare a sistemului nervos central până la starea de comă. Intoxicația acută cu alcool poate să fie o stare care pune viața în pericol, având în vedere că odată cu deprimarea creierului se abolesc o serie de reflexe. Există riscul de aspirație a conținutului gastric la nivel pulmonar. De asemenea, alcoolul este un cardiotoxic, afectând contractibilitatea inimii și transmiterea impulsurilor electrice. Sunt pacienți care dezvoltă fibrilație atrială în momentul în care sunt în starea de comă alcoolică. Pe de altă parte, în intoxicația acută apar și modificări metabolice, cum ar fi hipoglicemia, care afectează funcționarea creierului”, a explicat medicul Radu Țincu.
Pe termen lung, alcoolul poate provoca:
- Complicații neurologice: encefalopatie alcoolică și polineuropatie periferică.
- Complicații hepatice: de la steatoză hepatică la ciroză, afectând sinteza proteinelor și eliminarea toxinelor.
„Alcoolul utilizează, la nivelul creierului, o serie de neurotransmițători, cum sunt endorfinele, asemănătoare opioidelor. Dependența de alcool este determinată de acești neurotransmițători. Odată instalată dependența fizică, pacientul va dezvolta sevraj, iar sevrajul alcoolic este o urgență medicală, care poate pune viața în pericol și necesită tratament”, adaugă dr. Țincu.
Dependența de alcool și efectele psihologice
Medicul Radu Țincu a precizat că dependența de alcool poate afecta pe oricine.
„Avem foarte mulți pacienți la spital din această cauză. Dependența lovește orice persoană, indiferent de nivelul educațional sau statutul financiar. Alcoolul este o substanță psihoactivă extrem de accesibilă. Persoanele dependente dezvoltă frecvent simptome depresive și necesită tratament psihiatric. Dependența afectează nu doar sănătatea, ci și viața socială și familială a pacientului. Pacientul suferă din cauza acestei dependențe pe mai multe planuri. De aceea, de obicei, depresia este asociată cu consumul cronic de alcool”.
Chiar și o cantitate mică de alcool poate duce la dependență.
„Dacă vom consuma zilnic alcool, după o perioadă de câteva săptămâni, luni, zile, va începe să apară această dependență de alcool. Deci recomandarea este să consumăm cât mai puțin alcool, pentru că alcoolul va genera acei neurotransmițători care produc starea de dependență”, avertizează dr. Radu Țincu.
De ce consumă românii atât de mult alcool
Mihai Copăceanu, psiholog specializat în adicții, a explicat de ce a ajuns România pe locul 1 la consumul de alcool. „În mod special, România, are niște caracteristici culturale, sociale și psihologice care o diferențiază de alte țări unde consumul de alcool este mai scăzut”.
El subliniază factorii culturali care încurajează consumul de alcool în România: „În țara noastră, alcoolul nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment și în sprijinul acestei axiome avem o serie de afirmații din popor, care au valoarea de norme, afirmații care încurajează și susțin inițierea și menținerea consumului. Spre exemplu, «un vin este bun pentru inimă și medicii încurajează consumul» sau «un pahar de țuică îți face poftă de mâncare sau îți întărește imunitatea, te face mai puternic»”.
De asemenea, mulți români folosesc diverse băuturi pentru a se trata de răceală sau gripă, în sezonul rece.
„Cred că suntem printre singurele popoare din Europa care încă cred că alcoolul are efect terapeutic, o răceală, pe timp de toamnă/iarnă nu se tratează cu medicamente, ci cu rachiu fiert și piper, iar cetățenii nu doar cred, dar și pun în practică această credință”.
Astfel, aceste „axiome” din popor care justifică consumul de băuturi alcoolice, dar care sunt „false din punct de vedere științific”, sunt specifice României și „nu se mai regăsesc în alte state europene”.
Normalizarea consumului de alcool în rândul tinerilor
Datele unui studiu Planet Youth 2024-2025, desfășurat în 60 de licee din București arată că:
- 68% dintre adolescenți au băut alcool cel puțin o dată
- 37% s-au îmbătat
- 36% au consumat alcool acasă
- 29% au primit alcool de la un membru al familiei
- 36% au încercat alcool la 13 ani sau mai devreme.
„În rândul minorilor, avem o majoritate a părinților care sunt permisivi cu consumul de alcool și mulți dintre minori încep să consume alcool prima dată în familie”, confirmă psihologul Mihai Copăceanu.
„Alcoolul este cel mai frecvent consumat drog de către tineri. Practic nu există o petrecere sau o întâlnire între tineri fără să nu se consume alcool. Alcoolul are rol inițial în inducerea unei stări de bine (se eliberează dopamină), are rol în socializare și devine pretext pentru întâlniri între prieteni”.
