Reforma administrativ-teritorială, prezentată în spațiul public ca o necesitate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, nu se poate face „în detrimentul procentajului etnic”, a afirmat președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamás Sándor, într-o conferință de presă.
Acesta subliniază că viața unei comunități, oricât de mică ar fi ea, „nu este o chestiune contabilicească”, iar rolul statului este să organizeze comunitățile locale astfel încât acestea să fie viabile.
Afirmațiile vin în contextul în care, săptămâna trecută, PSD a anunţat că lucrează la un proiect de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială, care va presupune redesenarea județelor și, posibil, redefinirea localităților.
„Există o legislație în vigoare, nu se poate schimba limita administrativ teritorială în detrimentul procentajului etnic. Sigur, legea poate fi schimbată (…) Nu putem să fim de acord cu desființarea județelor, cu comasarea comunelor. Viața unei comunități nu este o chestie contabilicească. Știu și eu că, financiar, comunele mici nu sunt de sine stătătoare, dar rolul statului este să finanțeze acele comunități care fac statul. Rolul statului este să organizeze în așa fel încât comunitățile locale să fie viabile. Funcționarea unei comune, chiar și mică, nu este o chestie contabilicească. Dacă mergem așa, atunci hai să închidem toate bibliotecile că nu produc nimic, nu?! Nu se poate, trebuie o altă gândire! În acele comune pe care le-m reînființat, de la Valea Mare și până în Estelnic, a început să fie o comunitate viabilă. Vă aduceți aminte cum era Valea Mare acum 20 de ani? Era un cătun ascuns pe o filieră a Barcaniului, iar acum este o comunitate viabilă, are Casă de Cultură, are drumuri, are apă, deci comunitatea respectivă a început să trăiască, și avem exemple și din altă părți ale județului”, a declarat Tamás Sándor.
Săptămâna trecută și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că e nevoie de un referendum „pentru orice schimbare în fiecare comunitate”, precizând că „nu poţi să comasezi localitățile din pix”.
Și primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a subliniat recent că reorganizarea administrativ-teritorială „nu se face în sedii de partid şi în niciun caz pe genunchi, având ca scop exclusiv reducerea cheltuielilor”, pentru că este un subiect „extrem de serios”, care trebuie „abordat la masă cu specialiştii” şi doar pe baza unor studii fundamentate. Acest a punctat că la ultima reorganizare teritorială, care a avut loc în urmă cu mai bine de 50 de ani, s-au facut studii care au durat aproape doi ani.
Potrivit euronews.ro, în ultimii 35 de ani, Parlamentul a adoptat sute de proiecte de legi, fie pentru înființarea de noi comune, fie pentru ridicarea altora la rangul de orașe, iar multe orașe au devenit municipii. Așa se face că, în prezent, sunt cu aproape 200 de comune în plus față de anii 1990, peste zece noi orașe, iar numărul municipiilor a crescut de la 56 la 103. În aceleași legislaturi, proiectele depuse succesiv pentru reorganizarea administrativ-teritorială a județelor și comunelor au rămas neatinse, pentru că o astfel de reformă ar presupune și modificarea Constituției, un efort pentru care este nevoie de o majoritate de minimum două treimi în Parlament.
(Ioana Ardeleanu)
