Echipa de arheologi a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe a localizat două noi situri arheologice pe teritoriul orașului Covasna, în urma proiectelor de documentare coordonate de dr. Dan Buzea și dr. Valeriu Sîrbu (în perioada 2020-2023), respectiv de dr. Dan Buzea și drd. József Puskás (2022-2023), fiind descoperite vestigii importante care se datează din aproape întreaga epocă a bronzului și din epoca fierului.
Potrivit informațiilor postate pe site-ul Muzeului, situl de la Dealul Sărat – Covasna a fost cercetat intensiv în perioada 2020-2023, perioadă în care au fost descoperite în special fragmente ceramice, atribuite perioadei timpurii a epocii bronzului (cultura Schnekenberg – prima jumătate a mil. al III-lea a.Chr.), perioadei mijlocii a epocii bronzului (cultura Wietenberg – 1900-1550 a.Chr.), precum și un fragment ceramic din epoca Latène (sec. I a.Chr.-sec. I p.Chr.).
De asemenea, în perioada 2022-2023, în urma cercetării sitului fortificat Covasna – Valea Hankó / Valea Porumbeilor, descoperit de echipa MNCR, au fost readuse la suprafață fragmente ceramice datând încă din 2700-2400 a.Chr. și până în sec. I d. Chr.
„În zona localității Covasna au fost realizate de-a lungul timpului numeroase descoperiri arheologice. Din păcate, pentru multe dintre acestea informațiile nu au fost consemnate. Dintre siturile arheologice datând din preistorie până în perioada modernă, s-a remarcat încă din sec. al XIX-lea cel de la Cetatea Zânelor, cunoscut și sub denumirea de Cetatea dacică din Valea Zânelor. Acesta este reprezentativ nu doar pentru zona localității Covasna, dar este, în același timp, unul dintre cele mai importante centre fortificate de putere din perioada dacică clasică din sud-estul Transilvaniei. Mai mult decât atât, situl a intrat într-un proces amplu de cercetare începând cu anul 1998, iar aceste investigații arheologice continuă și în prezent. În perioada 2013-2023, echipa de arheologi din cadrul MNCR a realizat mai multe proiecte de documentare arheologică în scopul identificării în teren a siturilor existente în Repertoriul Arheologic Național, precum şi pentru realizarea unor noi descoperiri arheologice. Ca rezultat al acestor activităţi au fost localizate două situri: Situl fortificat de la Covasna – Dealul Sărat/ Vârful Măgurii /Vârful Leului Sărat/Șoștănău și Situl fortificat de la Covasna-Valea Hankó/Valea Porumbeilor”, au transmis reprezentanții MNCR.
Aceștia precizează că, în prezent, nu se poate ști cu exactitate situația arheologică a celor două situri, respectiv dacă este vorba despre un singur sit care a ocupat platoul de pe vârful Dealului Sărat și terasa sudică de la poalele dealului, sau dacă este vorba despre două situri distincte, care în anumite perioade au ocupat ambele puncte.
„Punctul cercetat de noi este poziționat la cca 3,2 km nord de situl bine-cunoscut de la Cetatea Zânelor și 2,5 km nord-vest de Primăria orașului Covasna, respectiv de Balta Dracului și alte puncte reprezentative din centrul orașului. În urma cercetărilor arheologice efectuate în siturile de la Valea Hankó/Valea Porumbeilor și Dealul Sărat, au fost descoperite vestigii importante, care se datează în aproape întreaga epocă a bronzului și a epocii fierului. Prin analiza datelor arheologice din zona localității Covasna a fost posibilă formularea unei teme de discuție referitoare la componentele arheologice importante care definesc peisajul din această microregiune, dominată foarte bine de situl cercetat în ultimii 23 de ani de pe Dealul Cetății Zânelor. În același timp, o abordare arheologică a peisajului și a rolului Cetății Zânelor din preistorie și până la cucerirea romană a Daciei necesită, pe lângă cercetările arheologice sistematice, realizate anual de echipa coordonată de dr. Paul Pupeză de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, noi cercetări interdisciplinare în zona cetății și a noilor puncte arheologice descoperite în perioada 2013-2022”, se arată pe site-ul MNCR.
Potrivit arheologilor, cel mai important sit descoperit în ultimii ani este cel de la Dealul Sărat, amplasat la periferia depresiunii, însă ambele situri le oferă cercetătorilor noi informații referitoare la locuirea preistorică din zona Covasnei, în special din epoca bronzului și epoca antică.
„Putem spune că, prin diversitatea locuirii succesive, acest sit care a ocupat în diferite perioade de timp terasa Hankó/Valea Porumbeilor dar si Dealul Sărat (înalt cu poziție dominantă în zonă, izolat natural dar și fortificat cu valuri de pământ și piatră) au un real potențial arheologic, acestea putând oferi informații extrem de prețioase pentru arealul Carpaților Răsăriteni, în condițiile în care investigațiile vor continua și în viitor”, mai transmit reprezentanții MNCR.
Cetatea Zânelor din Voinești – Covasna, ridicată în urmă cu aproape 2.000 de ani, este una dintre cele mai mari cetăți din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatră. Se spune că ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit după înfrângerea suferită în luptele cu romanii, dar oamenii de ştiinţă nu pot confirma acest lucru.
O mare parte dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător, în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut ziduri de piatră și alte vestigii, cum ar fi bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I î.e.n.
Situl a intrat într-un proces amplu de cercetare începând cu anul 1998, investigațiile arheologice fiind continuate și în prezent.
(Ioana Ardeleanu)
