Bilanțul îmbolnăvirilor cu COVID-19 la nivel național se apropie cu paşi repezi de 40.000, iar cel al deceselor a depăşit în weekend 2.000, după ce România a atins zilele acestea noi recorduri zilnice de infectări cu virusul SARS-CoV-2.
Cu toate acestea, foarte mulți oameni ignoră pericolul și insistă că noul coronavirus este „o simplă gripă sezonieră”, că „gripa ucide anual mult mai mulți oameni”, sau că cifrele sunt „ajustate” de autorități „din pix”. Drept dovadă, aproape 1.000 de pacienți cu teste pozitive s-au externat în ultimele zile la cerere din spitalele în care erau internați, ignorând recomandările medicilor. Iar alte mii de persoane cu COVID-19 nu s-au internat deloc de când a intrat în vigoare decizia CCR privind internarea obligatorie.
Ca să încercăm să demontăm o parte dintre mituri, fără să ne legăm de alte șocuri generate de pandemie, precum cele economice, care vor fi resimţite mult timp după ridicarea tuturor restricțiilor, am comparat cifrele înregistrate până în prezent la nivel național și în județul Covasna în legătură cu cele două virusuri.
Epidemia de gripă vs. pandemia COVID-19 în România
Pe 26 februarie, odată cu anunțarea primului caz de coronavirus în România, țara încă se confrunta cu epidemia de gripă, fiind confirmate peste 7.000 de cazuri cu virusul gripal și peste 50 de decese, din fericire niciunul din judeţul Covasna. Între timp, bilanțul negru al epidemiei gripale a ajuns la 73, ultimul caz fiind cel al unei femei de 78 de ani din județul Bacău, care avea condiții medicale preexistente, nu era vaccinată antigripal, și s-a stins în data de 2 aprilie.
Comparativ, în cele peste 4 luni ale pandemiei de coronavirus, numărul deceselor în urma complicațiilor cauzate de SARS-CoV-2 a ajuns la peste 2.000 la nivel național, dintre care 9 în județul Covasna.
Un lucru important de menţionat este că, la fel ca în cazul pacienţilor COVID-19, marea majoritate a persoanelor care au decedat în urma complicaţiilor cauzate de virusul gripal nu erau vaccinate şi de cele mai multe ori sufereau şi de alte boli.
Gripă vs. COVID-19 în judeţul Covasna
Datele centralizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Covasna în sezonul gripal octombrie 2019 – mai 2020 arată că testele rapide au confirmat prezența virusului în cazul a 65 de persoane, o persoană a fost confirmată după ce probele recoltate au fost trimise către Institutul „Cantacuzino” din București, și nu au existat decese în cele aproape 7 luni ale epidemiei.
Prin comparație, la finalul lunii mai, după aproape 3 luni de la primul caz, județul Covasna înregistra deja 229 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 și 8 decese ca urmare a complicațiilor cauzate de coronavirus. După alte aproape 2 luni, județul Covasna are în prezent peste 350 de cazuri de coronavirus, adică de peste 5 ori mai multe decât numărul total al cazurilor de gripă înregistrate în acest sezon.
De ce COVID-19 e mai periculos decât gripa
În primul rând nu există vaccin sau tratament specific pentru virusul SARS-CoV-2, şi deşi simptomele sunt similare cu cele ale gripei, apar mai târziu sau chiar deloc în cazul anumitor persoane, ducând astfel la răspândirea mai uşoară şi mai rapidă a virusului în comunitate.
Studiile arată că, în medie, o persoană infectată cu virusul gripal poate infecta 1,3 persoane, în vreme ce un bolnav COVID-19 poate infecta 2,2 persoane.
În cazul gripei, perioada de incubație este de 1-4 zile; în vreme ce în cazul virusului SARS-CoV-2, perioada de incubație este 2-14 zile, simptomele apărând, în medie, după primele 5 zile.
În ceea ce privește rata de spitalizare, aproximativ 19% dintre bolnavii COVID-19 dezvoltă forme severe care necesită internare, în vreme ce doar aproximativ 2% dintre cei diagnosticați cu gripă au nevoie de spitalizare.
Rata mortalității în cazul infecțiilor SARS-CoV-2 este de 15% în cazul pacienților de peste 70 de ani; în vreme ce în cazurile de gripă, rata mortalității este de sub 1%.
„Persoanele care au decedat nu mai aveau mult de trăit fiind în vârstă şi cu boli grave”
Un alt „mit” este că persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19 și au decedat, ar fi murit oricum în scurt timp, din cauza faptului că erau în vârstă sau sufereau de boli grave, afirmație care este contrazisă de medici.
Printre decesele înregistrate în rândul pacienţilor COVID-19 se numără şi persoane tinere sau fără comorbidităţi. Este adevărat că majoritatea deceselor sunt în rândul persoanelor cu diabet, hipertensiune arterială sau obezitate, dar statisticile arată că aceste persoane ar mai fi putut trăi cel puţin 10-20 de ani cu aceste afecţiuni, dacă nu ar fi contractat boala. În România, cea mai tânără victimă a fost o pacientă de 20 de ani din Vaslui, care suferea de obezitate, decesul fiind anunţat de Grupul de Comunicare Strategică în data de 1 mai.
Şi pentru a face o comparaţie şi mai clară, imaginaţi-vă un accident rutier în care un şofer loveşte şi omoară un pieton bolnav de cancer în fază terminală. Care va fi cauza decesului: impactul cu maşina sau boala de care suferea pietonul, pe ideea că „oricum ar fi murit”?
Orice an și orice zi contează…
Și virusul gripal este uneori mortal în combinaţie cu alte afecţiuni, însă medicii subliniază că mortalitatea la vârsta de 50, 60 și 70 de ani este de 10-20 de ori mai mare în cazul infecţiilor cu SARS-CoV-2, decât în cazul gripei sezoniere, lucru explicat și de medicul covăsnean Antal Álmos, într-un interviu acordat We Radio la mijlocul lunii iunie.
„S-a făcut un studiu în Italia, pe cifre mari, care arată că oamenii de orice vârstă, dar în mod special cei peste 60-70 de ani cu diferite comorbidități, statistic ar fi trăit în general aproximativ cu 10 ani mai mult dacă nu ar fi luat virusul, dar starea de sănătate li s-a agravat. 10 ani din viață contează, orice an și orice zi contează. În cazul unui pacient infectat cordul cedează, este suprasolicitat, chiar dacă avea o boală cronică, sau o boală hepatică, tensiune, obezitate”, spunea dr. Antal Almos.
Problemele cele mai mari rămân acelea că nu există vaccin sau medicament antiviral specific care să prevină sau să trateze COVID-19, iar majoritatea pacienţilor se recuperează datorită îngrijirii primite din faza incipientă. Medicii sunt epuizați, speriați pentru sănătatea lor și a celor dragi, economia riscă să fie și mai grav afectată, iar singurele arme împotriva efectelor COVID-19 sunt distanțarea fizică/socială, purtarea măștii de protecție, evitarea spațiilor aglomerate, dezinfectarea mâinilor și obiectelor frecvent atinse.
Vaccinarea antigripală ne va salva de o dublă infecție
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. Alexandru Rafila, spune că vaccinarea antigripală ne va ajuta să nu contractăm ambele virusuri în toamnă sau în iarnă, problema este că nu foarte mulți se arată interesați de imunizare, lucru confirmat și de medicul de familie covăsnean Lucia Sereș.
„Vaccinarea pentru noul sezon gripal începe în octombrie, atunci este ideal să te vaccinezi. Lumea deja începe să spună că și dacă va fi vaccin împotriva COVID-19 nu se vaccinează, și nici pentru gripă. Sunt curente care sunt dăunătoare. Noi, la copii, la micii pacienți am continuat schemele de vaccinare și în perioada de izolare, în starea de urgență, iar părinții au fost cooperanți. Cu foarte multă grijă, cu spațiere, dezinfectare, dar am vaccinat copiii. Cei care doreau vaccin gratuit trebuiau să se anunțe telefonic, dar nu s-a anunțat. Ne-am raportat la necesarul de anul trecut și de obicei primim cu un pic mai multe doze, și sperăm că le vom putea folosi”, a explicat medicul într-un interviu la We Radio.
Conform DSP Covasna, numărul dozelor de vaccin antigripal solicitate pentru sezonul gripal viitor este de 13.508.
(Ioana Ardeleanu)
