Șaisprezece copii din județul Covasna au fost dați dispăruți în acest an, după ce au plecat voluntar de la domiciliu sau din instituții ale statului. Numărul cazurilor este într-o ușoară scădere comparativ cu anul trecut, când polițiștii covăsneni au dispus căutarea la nivel național a 20 de minori, potrivit datelor IPJ Covasna. Aceeași sursă precizează, într-un răspuns la solicitarea We Radio, că toate cazurile din ultimii 2 ani au fost soluționate.
„În cursul anului 2022, la nivelul I.P.J. Covasna s-a dispus căutarea la nivel național a unui număr de 20 de minori care au plecat în mod voluntar de la domiciliu sau au dispărut. În cursul anului curent au existat 16 astfel de cazuri. Toate cazurile, atât cele din anul 2022, cât şi din anul curent au fost confirmate şi soluționate”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna, agent șef de poliție Gabriela Dinu.
Alertă răpire copil – mecanismul național pe care „se pune praful” de mai bine de 10 ani
La nivel național, până în luna noiembrie a acestui an, peste 7.500 de copii au fost raportați dispăruți, iar mai bine de jumătate dintre ei se aflau în grija statului, în case de tip familial sau în centre de plasament. De multe ori, între disparițiile minorilor și traficul de persoane există o legătură strânsă. Potrivit unui raport al Agenției Naționale de Luptă Împotriva Traficului de Persoane pentru anul 2022, 15% dintre minorii traficați provin din sistemul de protecție al statului (157 în ultimii 5 ani). Explicația este că acești copii sunt vulnerabili, lipsiți de posibilități materiale și își doresc să iasă din sistem.
Și la nivel mondial, numărul copiilor care dispar în circumstanțe necunoscute sunt care sunt răpiţi devine îngrijorător. Autoritățile fiecărui stat şi-au creat sisteme proprii de căutare și de găsire rapidă, iar cele mai eficiente sunt cele care implică sprijinul tuturor cetățenilor. Un astfel de mecanism este sistemul „Alertă Răpire Copil”, care a fost implementat în România în 2011. Sistemul a beneficiat de o finanțare europeană de 236.000 de euro, iar Inspectoratul General al Poliției Române a contribuit cu 53.828 de euro. Alți 6.000 de euro au venit din partea Centrului Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – Focus.
În județul Covasna, acest mecanism nu a fost activat niciodată de la implementare, iar reprezentanții IPJ Covasna precizează că, cel puțin în ultimul an, la nivelul județului nu au fost înregistrate sesizări referitoare la răpirea unor copii, și nici chiar a unor persoane majore.
„De la data implementării sistemului Alertă răpire copil, acest mecanism nu a fost declanșat niciodată la nivelul I.P.J. Covasna. În ultimul an, I.P.J. Covasna nu a înregistrat sesizări referitoare la răpirea unor copii/persoane majore”, a mai transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna.
Și la nivel național mecanismul a fost pus în funcțiune în foarte puține ocazii, asta deși în ultimii ani au existat mai multe situații care ar fi impus activarea sa. Un exemplu este cazul Caracal în care au fost încălcate o serie de proceduri interne, una dintre ele fiind chiar cea legată de declanșarea și funcționarea sistemului.
Până în 2018, „Alertă Răpire Copil” a fost activat într-un singur caz, în data de 28 aprilie, în județul Timiș unde a avut loc o simulare a unui caz de răpire a unui copil, într-o zonă împădurită și greu accesibilă.
Cel mai recent caz în care mecanismul a fost utilizat pentru găsirea unui minor dispărut a fost înregistrat la începutul acestui an, când o fată de 14 ani din Sibiu a fost răpită în timpul nopții din propria casă de patru bărbați mascați. Autoritățile au constituit celula de criză, iar după ample căutări, minora a fost găsită în județul Brașov, într-un imobil de pe raza localității Vad.
E important de precizat că mecanismul național de alertă poate fi declanșat numai în cazurile în care este vorba despre răpirea unui copil sau despre dispariţia sa în circumstanţe în care viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol. Cazurile dispariţiilor care îmbracă forma plecărilor voluntare, cele de răpiri parentale, cu excepţia celor în care poate fi periclitată viaţa copilului, nu fac obiectul declanşării mecanismului de alertă.
În general, copiii sunt găsiți în primele 24-48 de ore de la dispariție, însă șansele de a fi găsiți scad odată cu trecerea timpului, astfel că este important ca sesizarea să fie făcută cât mai rapid iar orice informație legată de o dispariție să fie transmisă în timp util.
(Ioana Ardeleanu)
